La 3 iulie 2017, în cadrul conferinței Research and Innovation – shaping our future care a avut loc la Brussels și a fost găzduită de Comisarul European pentru cercetare, știință și inovare Carlos Moedas a fost prezentat raportul Grupului de Nivel Înalt cu privire la maximizarea impactului produs de Programele Cadru ale UE pentru Cercetare și Inovare.

Textul integral al raportului (în limba engleză) poate fi accesat la următoarea adresa: http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/other_reports_studies_and_documents/hlg_2017_report.pdf. Mai jos este propus un sumar al celor mai importante idei și recomandări din raportul menționat.

Comisia Europeană, prin intermediul dlui Carlos Moedas, Comisar pentru cercetare, știință și inovare a solicitat Grupului de Experți de Nivel Înalt să formuleze o viziune strategică și un pachet de recomandări cu privire la măsurile care trebuie să fie întreprinse pentru a spori impactul viitoarelor programe Europene pentru cercetare și inovare.

Grupul de Nivel Înalt, supranumit Grupul Lamy - după numele conducătorului său Pascal Lamy, Președinte de Onoare al institutului Jacques Delors din Paris, Franța a fost constituit din 12 experți renumiți din domeniile educației, cercetării și inovării.

La elaborarea raportului, Grupul Lamy, s-a condus de rezultatele evaluării intermediare a H2020, de documentele de opinie prezentate de statele membre și cele asociate, precum și de contribuțiile oferite de diverse instituții Europene implicate în procesele de educație, cercetare și inovare.
Principalul mesaj generat de raportul dat este că investițiile în cercetare și inovare au un rol crucial pentru edificarea unei Europe mai „bune”, mai ales în contextul unei lumi care se globalizează rapid și în care succesul depinde de potențialul țărilor de a produce cunoștințe noi și de a le converti în inovații.

Raportul vine să propună principiile directoare care vor sta la baza următorului Program Cadru al UE pentru cercetare și inovare. El nu impune careva subiecte prioritare, totodată autorii lui consideră că recomandările din raport, precum și contribuțiile altor exerciții (studiile Foresight, de exemplu) vor influența ulterior selectarea acestora.

Raportul Lamy nu este adresat doar actorilor din domeniul cercetării și inovării. El țintește un auditoriu mult mai larg. Potrivit autorilor, întreaga societate trebuie să se transforme într-un laborator adevărat care să genereze soluții inovative pentru multiplele provocări cu care se confruntă astăzi Europa. Cu ajutorul unei politici în domeniul cercetării și inovării orientate pe impact dar și cu ajutorul investițiilor suficiente în educație, cercetare și inovare, societatea modernă Europeană va reuși să transforme provocările în oportunități. Acest proces necesită implicarea multor actori, dacă nu chiar și a întregii societăți.

Autorii raportului, speră să reușească să convingă opinia publică și factorii de decizie că investirea în cercetarea și inovarea Europeană și maximalizarea impactului acesteia este cea mai bună opțiune pentru UE, care dorește să facă față provocărilor contemporane și să asigure bunăstarea cetățenilor săi.

**********

În urma multiplelor deliberări pe marginea subiectelor analizate, grupul Lamy a elaborat un set de 11 recomandări care au drept scop sporirea impactului viitoarelor programe ale UE pentru cercetare și inovare. Fiecare propunere este exemplificată printr-o acțiune-cheie care ar urma să fie întreprinsă.

1. Caracterul prioritar al cercetării și inovării trebuie să fie reflectat atât în bugetul consolidat al Uniunii Europene cât și în bugetele naționale ale țărilor membre.
Acțiunea recomandată: Dublarea bugetului pentru programul cadru de cercetare și inovare al UE care va fi implementat după anul 2020.

2. Este necesar de elaborat o politică Europeană veritabilă pentru domeniul inovațiilor, care va contribui la crearea viitoarelor piețe.
Acțiunea recomandată: dezvoltarea ecosistemelor pentru cercetători, inovatori, sectoarele industrial și guvernamental; promovarea lor prin intermediul Consiliului European pentru Inovare și investirea în ideile inovative care dispun de un potențial de creștere rapidă.

3. Este necesar de a asigura o educație orientată spre viitor și de a investi în oamenii care vor produce schimbarea.
Acțiunea recomandată: modernizarea, remunerarea și asigurarea cu resursele necesare a procesului de educație și instruire a oamenilor, cu scopul edificării unei Europe creative și inovative.

4. Viitoarele programe Europene pentru cercetare și inovare trebuie să fie elaborate astfel, încât să asigure un impact mai puternic.
Acțiunea recomandată: pilonii viitorului program cadru trebuie să aibă o orientare mai puternică pe scop și impact; sistemul de evaluare a propunerilor trebuie să fie mai bine ajustat și să aibă un grad mai mare de flexibilitate.

5. Pentru a face față provocărilor globale este nevoie de a aplica o abordare orientată spre sarcini concrete și axată pe impact.
Acțiunea recomandată: stabilirea sarcinilor concrete pentru cercetare și inovare orientate spre redresarea provocărilor globale; mobilizarea cercetătorilor, inovatorilor și altor actori interesați cu scopul realizării sarcinilor stabilite.

6. Este necesar de a raționaliza peisajul de finanțare al UE și de a asigura o sinergie cu fondurile structurale.
Acțiunea recomandată: optimizarea numărului schemelor și instrumentelor de finanțare a cercetării și inovării; sporirea capacităților ale acelor scheme și instrumente care vor rămâne în urma optimizării; asigurarea unei sinergii eficiente cu alte programe.

7. Procesul de simplificare trebuie să continue.
Acțiunea recomandată: transformarea programelor cadru ale UE în cele mai atractive instrumente de finanțare a cercetării și inovării din lume; plasarea accentului pe impact și nu pe proces.

8. Este necesar de mobilizat și implicat cetățenii.
Acțiunea recomandată: implicarea cetățenilor în procesele de elaborare și creare.

9. Este necesar să fie asigurată o armonizare mai eficientă a investițiilor în cercetare și inovare la nivel European și de țară.
Acțiunea recomandată: asigurarea armonizării la nivel European și de țară acolo unde în urma armonizării va apărea o valoare adăugată a ambițiilor și sarcinilor cercetării și inovării Europene.

10. Cooperarea internațională trebuie să devină o „marcă înregistrată” a acțiunilor UE în domeniul cercetării și inovării.
Acțiunea recomandată:deschiderea programelor pentru cercetare și inovare pentru asocierea celor mai buni și participarea tuturor; această deschidere trebuie să fie bazată pe co-finanțare reciprocă sau pe accesul la co-finanțare în țările partenere.

11. Rezultatele cercetării și inovării trebuie să fie mai bine identificate și comunicate publicului larg.
Acțiunea recomandată: marcarea cercetării și inovării și asigurarea unei mai bune și mai extinse informări a publicului despre rezultatele și impactul produs de ele.

***********

Dacă privim în viitor și încercăm să observăm locul Europei într-o lume globalizată, vom rămâne surprinși de contrastul pronunțat dintre avantajul comparativ al Europei în calitate de producător al cunoștințelor și dezavantajul ei comparativ în calitate de transformator al cunoștințelor sale în inovații.

Europa este ca o stație energetică mondială producătoare de cunoștințe științifice. Ea dispune de toate ingredientele necesare pentru a-și contura un viitor prosper și sigur: 1.8 milioane de cercetători care activează în mii de universități și centre de cercetare, și în cele mai mari industrii producătoare din lume; o infrastructură interconectată; un ecosistem puternic de întreprinderi mici și mijlocii etc. Cu o populație ce constituie doar 7% din populația globală, și cu un PIB de 24% din PIB mondial, Europa produce aproape o treime di publicațiile științifice mondiale.

Totodată, în comparație cu alte economii puternice din lume Europa suferă de pe urma deficitului de creștere, care generează nesatisfacția populației și diviziunea politică pe întregul continent. Cauza creșterii economice încetinite a Europei este deficitul de inovație. Europa nu știe să valorifice suficient de bine cunoștințele pe care la produce.

La capitolul inovație UE rămâne departe în urmă de mulți dintre partenerii săi de afaceri. Investițiile UE în întreprinderile industriale care efectuează activități de cercetare și inovare, raportate la PIB sunt aproape de două ori mai mici decât investițiile pe care la face Coreea de Sud în acest sector. Suma capitalului venture disponibil în UE este de cinci ori mai mică decât în SUA. Numărul de start-upuri Europene este la fel – de cinci ori mai mic decât în SUA. Șirul comparațiilor negative poate fi continuat.

Bogata diversitate a UE și a țărilor membre este un avantaj, însă, ea impune o articulare mai complexă a priorităților strategice și a proiectelor pentru domeniul cercetării și inovării decât în SUA sau Coreea de Sud.

Pentru a depăși discrepanța creată și pentru a-i asigura UE poziția de lider la capitolul dat este necesar de acționat imediat și decisiv. 

Soluționarea problemei deficitului inovațional este o responsabilitate comună atât a UE în ansamblu cât și a fiecărui stat membru în parte. Universitățile trebuie să se modernizeze, industriile și startup-urile trebuie să lucreze mai intens cu mediul academic, inovatorii trebuie să primească susținerea necesară, iar întreaga societate trebuie să devină un participant activ la procesul de cercetare și inovare.

Cercetarea și inovarea au un rol foarte importat în edificarea viitorului Europei. În ultimii 20 de ani, două treimi din creșterea economică care s-a produs în țările industrial dezvoltate sunt atribuite științei și inovării.

Investirea în cunoștințe asigură o creștere a productivității și este factorul principal care determină nivelul de competitivitate a unei companii.

Cercetarea și inovarea joacă un rol important în conservarea valorilor iluministe și ale democrației și contribuie la soluționarea problemelor cauzate de provocările societale contemporane. Pe parcursul timpului, nivelul de performanță al UE în domeniul cercetării și inovării va determina locul ei în lume și capacitățile ei de a genera nivelul de creștere care este exemplificat prin agenda mondială a dezvoltării durabile până în anul 2030.

Cea mai mare provocare pentru UE în timpul apropiat constă în sporirea investițiilor în cercetare și inovare și în transpunerea rezultatelor cercetărilor sale științifice în inovații puternice capabile să genereze o valoare adăugată pentru economie și societate.

Europa trebuie să îmbrățișeze puterea transformatoare a științei deschise (open science), să permită o circulație mai rapidă a cunoștințelor, să valorifice potențialul mare al inovației deschise (open innovation), să urmărească scopul unei creșteri rapide și calitateve, și să edifice o economie bazată pe cunoaștere care să fie deschisă lumii (open to the world).

Ideile expuse mai sus au și stat la baza elaborării celor 11 recomandări prezentate de Grupul Lamy în raportul său. Recomandările menționate urmăresc scopul de a maximiza impactul viitoarelor programe UE pentru cercetare și inovare.

MOST
Brussels, Iulie 2017