Centenarul Sfatului Țării - o manifestare a recunoștinței și un omagiu public înaintașilor, dar și un prilej unic de a trăi clipe înălțătoare de istorie

2017-11-21
 

Eveniment istoric la Chișinău. Astăzi, 21 noiembrie, se împlinesc 100 de ani de la convocarea primei ședințe a Sfatului Țării. Exact în ziua în care s-a împlinit un secol de la organizarea ședinței legale și solemne a primului organ legislativ a populației basarabene, personalități marcante în domeniul cercetării istoriei din România, Rusia, Ucraina, Lituania și Republica Moldova, oficiali, oameni de cultură și știință s-au întrunit în cadrul unui eveniment de anvergură  - Conferință științifică internațională, pentru a marca Centenarul Sfatului Țării. Manifestarea a fost cu atât mai semnificativă, cu cât inaugurarea lucrărilor conferinței s-au desfășurat în fostul Palat al Sfatului Ţării, o sala încărcată de istorie, unde și „pereții chiar respiră a istorie”, cum avea să spună mai târziu vicepreședintele Academiei Române, acad. Victor Spinei.

Ansamblul Etnofolcloric „Ștefan Vodă”, în frunte cu maestrul Tudor Ungureanua reaprins flacăra speranței și patriotismului, a iubirii de neam și țară, a spiritului civic, prin irepetabilele melodii ale haiducilor de la Căpriana, iar Corul de bărbați „Gavriil Muzicescu” al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, dirijat de Emilia Moraru, a deschis conferința cu un recital de excepție, interpretând mai multe piese cu conotație istorică și mesaj patriotic, o parte din care reprezintă, de fapt, acele cântece care au fost cântate exact 100 de ani în urmă, în ziua de 21 noiembrie 1917, în această sală cu aer de epocă.
           
Ședință solemnă a fost prezidată de vicepreședintele Parlamentului RM, Iurie Leancă, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, acad. Mihai Cimpoi, directorul Institutului Cultural Român, Chișinău, Valeriu Matei, evenimentul fiind onorat de prezența unor personalități notorii de peste Prut - acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, prof. dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, prof. dr. Gheorghe Clivete, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, filiala Iași a Academiei Române, acad. Alexandru Zub ș.a.
 
Pe urmele vocilor magnifice care au încântat auzul și au mișcat inimile celor prezenți, directorul Institutului de Istorie al AȘM, dr.hab. Gheorghe Cojocaru, aflat și pe post de moderator al istoricului eveniment, a salutat participanții la for, în numele organizatorilor conferinței, care se desfășoară sub egida Academiei de Științe a Moldovei, Academiei Române, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău. „Prezența noastră astăzi, în această Sală a Sfatului Țării, este o manifestare a recunoștinței și un omagiu public, pe care-l aducem înaintașilor mișcării naționale de la 1917-1918, dar și un prilej unic de a retrăi și trăi împreună clipe înălțătoare de istorie. Cu multă întârziere, dar istoria a dat dreptate Sfatului Țării, după un derapaj totalitar am revenit la valorile democratice, la instituția Parlamentului, la istoria și limba română, la însemnele noastre naționale, exemplu primele instituții legislative dintre Prut și Nistru, rămânând un model și izvor neînsetat de  învățătură pentru cei de azi, dar și pentru cei de mâine”, a remarcat istoricul.
 
Un cordial mesaj de salut tuturor participanților și organizatorilor remarcabilului forum științific internațional, consacrat aniversării unui secol de la prima ședință istorică a Sfatului Țării a adresat vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă. Având în vedere importanța deosebită a consemnării unui eveniment crucial pentru destinul populației din spațiul istoric al Republicii Moldova, vicepreședintele Leancă, a subliniat că „Sfatul Țării este primul organ legislativ și electiv, constituit pe baze democratice largi în concordanță cu canoanele vremii. El a activat în condiții extreme de haos și război și a identificat sub presiunea circumstanțelor o soluție care a salvat Basarabia de haosul dictaturii bolșevice. Sfatul Țării a votat Proclamarea de neatârnare prin care era constituită Republica Democratică Moldovenească, iar în 1918 - unirea cu România. Legislatorul a subliniat că activitatea Sfatului Țării în anii 1917-1918 constituie una din cele mai frumoase și mărețe pagini de istorie națională scrisă de oameni politici și de întreaga populație din spațiul basarabean, atunci au fost puse bazele libertății și independenții noastre ca stat. Cu o anumită doză de tristețe, parlamentarul a remarcat că la 26 de ani de independență s-a făcut totuși foarte puțin pentru a ne cunoaște înaintașii, oamenii care au dat dovadă de mult curaj, viziune, tenacitate, care, în condiții extrem de dificile au luptat și au reușit să obțină acest ideal de emancipare națională a românilor basarabieni. Pe o notă mai optimistă, însă, a afirmat că adevărul istoric nu poate fi tăinuit pe veci. „Oricum, acest adevăr, rolul acestor personalități marcante reapare la suprafață și va fi cunoscut”, a declarat vicepreședintele Parlamentului, iar conferința  este o expresie relevantă a acestei tendințe și a faptului că adevărul va fi cunoscut. De datoria istoricilor de azi, consideră legislatorul, dar și de cea a elitelor politice și intelectuale de la noi este ca acele evenimente să fie oglindite obiectiv în manualele de istorie, având în vedere importanța deosebită a cultivării spiritului civic și al conștiinței istorice în rândul tinerei generații care va făuri viitorul acestui stat.    
 
Onorată, dar fericită să se afle alături de colegii de breaslă, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a transmis mesajul Guvernului, dar și unul de încurajare tuturor celor care au stat la baza inițiativei de a continua să promoveze cele mai frumoase și relevante exemple din istoria noastră națională. Oficialul consideră foarte important faptul că  evenimentul are loc astăzi, în acest edificiu, care iată își trăiește viața peste 100 de ani, important fiind și de a consemna nu doar prima experiență de parlamentarism în acest edificiu și în Basarabia prin exemplu Sfatului Țării. „Cel mai relevant exemplu care ni l-a dat Sfatul Țării este asumarea de responsabilități pentru țară. Spunea cineva că, coincidența este modul lui Dumnezeu de a rămâne anonim. Dumnezeu ne arată și acum că s-a putut în 1917. Prin urmare, se poate și acum și se va putea și în continuare să fim responsabili ca și politicieni, cercetători, oameni și cetățeni, în general, pentru soarta țării și a poporului nostru”, a relevat demnitarul, asigurând că vor fi depuse eforturi susținute, pentru ca acest edificiu de suflet al istoriei și poporului nostru să se transforme în unul în care vom reveni cu bucurie și cu drag încă odată.
 
Cu ocazia deschiderii Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Centenar Sfatul Ţării”, în numele conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, sincere felicitări organizatorilor și participanților a adresat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Exprimând ferma convingere că forul ştiinţific va contribui la o înţelegere mai profundă a evenimentelor de acum 100 de ani, iar rezultatele forului ne vor călăuzi în identificarea căilor de propăşire a ţării noastre în condiţiile de furtună, poate chiar de uragan, ale lumii moderne, prim-vicepreședintele AȘM a punctat câteva aspecte care au precedat constituirea Sfatului Țării. „Încă din primii ani de dominație țaristă, după 1812, în Basarabia s-au înfiripat tendințe spre autonomie și idei de autodeterminare, libertate națională, introducere a limbii române în școli, biserici și administrație”, specificând că în anul 1818 provincia, ruptă din teritoriul Țării Moldovei, a primit un anumit grad de autonomie, care a fost practic anulată peste un deceniu. Au fost păstrate doar câteva elemente, mai mult formale, din structurile autonomiei compromise.
 
Acad. Ion Tighineanu și-a finalizat discursul printr-o chemare de a fi demni de înaintașii neamului nostru, exprimând deplină considerație oamenilor de cultură care au contribuit și contribuie constant la apropierea celor două maluri ale Prutului. „Luând în considerare prezența în sală a multor cercetători din Republica Moldova și România, precum și în calitatea mea de membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și membru de Onoare al Academiei Române, menționez cu satisfacție contribuția oamenilor de cultură, a comunităților științifice la apropierea celor două maluri ale Prutului, la crearea multiplelor punți de colaborare și edificare a unui spațiu cultural, științific și educațional comun, a podurilor veritabile ce ne apropie de spațiul comunitar, de valorile europene. Astfel, aflându-ne în această sală plină de istorie, sala fostului palat al Sfatului Țării, permiteţi-mi să finalizez discursul prin chemarea de a fi demni de înaintașii neamului nostru. Să nu uităm, că astăzi, sau peste ani, ne vor întreba nepoții și strănepoții: cu ce am contribuit noi împreună şi fiecare dintre noi aparte, la propășirea și apropierea acestui petic de pământ, al plaiului natal, cu oameni harnici și primitori, de lumea civilizată”, a remarcat prim-vicepreședintele AȘM.
 
Totodată, prim-vicepreședintele Ion Tighineanu a transmis Mesajul preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, participanților Conferinței consacrate Centenarului Sfatului Țării, în care se menționează: „La acest moment aniversar, digresiunea noastră retrospectivă ne îndeamnă să ne întrebăm în ce mod ceea ce s-a întâmplat acum 100 de ani rezonează cu situația din prezent, cum ne putem reinterpreta pe noi înșine în lumina trecutului și cum putem reinterpreta trecutul în lumina a ceea ce trăim. Sfatul Țării a apărut în urma unui act de curaj și al unei autoorganizări a populației care a decis să-și ia soarta în propriile mâini, instituind un organ legislativ superior, adecvat aspirațiilor majorității, care a devenit un simbol al lucidității, discernământului și al curajului. Cei care au participat la organizarea Sfatului Țării, cei care au devenit ulterior membri ai lui, au avut luciditatea necesară pentru a-și da seama de situația în care se aflau, discernământul necesar pentru a conștientiza posibilitățile pe care le-ar fi deschis fiecare decizie a lor și curajul pentru a transpune în fapt aceste decizii”.  (Mesajul integral al președintelui AȘM)
 
Un cuvânt de salut din partea Academiei Române și a conducerii ei a adresat vicepreședintele AR, acad. Victor Spinei, căruia i-a creat un sentiment de emoție anturajul în care se desfășoară acest deosebit eveniment și chiar pereții care au fost martori ai istoriei neamului nostru. Venind în această sală care „respiră a istorie”, acad. Spinei a fost încercat de emoții deosebite și din considerentul că strămoși Domniei Sale, din partea mamei și a tatălui, Chiril Spinei și Alexandru Baltaga, au fost membri în Sfatul Țării. „Aș vrea ca ceea ce au făcut strămoșii mei și nenumărați oameni de virtute națională să le putem urma exemplu”, a menționat savantul român, remarcând că Sfatul Țării și desfășurarea lucrărilor cu sfârșitul fericit reprezintă o renaștere a romanității și aniversarea sa este un moment extrem de important nu doar pentru basarabeni, ci pentru toată românitatea, pentru că tot ce se întâmplă bun sau rău privește în mod direct și pe toți românii de dincolo și de Prut. În context, vicepreședintele Academiei Românea anunțat organizarea, la anul viitor, a unui congres științific de anvergură la Iași, dedicat Unirii de la 27 martie, la care vor participa și invitați din Republica Moldova. „Strămoșii noștri și-au făcut datoria. Cred că urmăm noi. Să nu uităm ce-au realizat ei în momente dramatice”, a subliniat academicianul. Copleșit de priveliștea sălii, vicepreședintele AR a exclamat „Slavă strămoșilor noștri care au făcut gesturi de acum 100 de ani”, exprimând toate mulțumirile și admirația pentru colegii care s-au gândit să cinstească în mod exemplar o manifestație de atare anvergură.        
 
Directorul Institutului Cultural Român, Chișinău, acad. Valeriu Matei a mulțumit  tuturor partenerilor pentru frumoasa colaborare la organizarea evenimentului, exprimând speranța că toate comunicările care vor fi prezentate în cadrul Conferinței vor vedea lumina tiparului într-un volum special, consacrat Centenarului Sfatului Țării. Directorul ICR a relatat și despre multitudinea de proiecte care urmează a fi realizate împreună, în anul ce urmează, ICR-ul având preconizate peste 40 de proiecte în domeniul istoriei, identității naționale, muzicii, artelor plastice, literaturii, teatrului, filmului etc.„Eu sper să ne regăsim împreună mai puternici, mai fortificat spiritual, ca să știm ceea ce avem de făcut în viitor. Numai conjugându-ne eforturile vom reuși”, a spus acad. Valeriu Matei.
 
Copleșit de o emoție greu traductibilă în cuvinte, după cum s-a exprimat Domnia Sa, la eveniment a fost prezent prorectorul Universității Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan. Oaspetele de peste Prut a mărturisit că unul dintre acei care sunt în acea poză istorică, de la 1917, cu membrii Sfatului Țării este bunicul mătușii sale, Dimitrie Știrbu și emoțiile îl copleșesc încă din decembrie 1990, când a venit prima dată aici la Chișinău. În acest moment, bucuria și onoarea profesorului a fost de a transmite din partea acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității, Babeș Bolyai, un mesaj întitulat Unirea și reunirea, povara istoriei noastre.  „Reunirea este un substantiv care există astăzi ca un deziderat și se raportează la soarta politică a românilor, deși acest deziderat ar fi trebuit să se fi îndeplinit de mult de fapt. Dorința de unire politică a românilor s-a împlinit în 1918, dar românii nu au știut, nu au putut sau nu s-au căznit destul ca să o păstreze neatinsă peste decenii și peste secole”, se arată în mesajul rectorului Pop. Menirea generației noastre și acelor ce vor veni, constată reputatul om de știință, este să facă sau să desăvârșească reunirea în acord cu legămintele lăsate de Miron Costin, de Cantemir, Kogălniceanu, Eminescu, Iorga și de toți anonimii care alcătuiesc națiunea română. „Unirea națiunea a făcut-o”, spunea același Kogălniceanu la mijlocul secolului al XIX-lea, menirea națiunii este să păstreze unirea și dacă s-a stricat între timp, să o refacă, să o păstreze ca pe un odor de mare preț și să o ducă mai departe, pentru că țara nu este a noastră, ci a urmașilor noștri în veacul vecilor, cum ar fi spus Ștefan cel Mare și Sfânt prin vocea lui Barbu Ștefănescu de la Vrancea. Suntem, prin urmare, condamnați la unire și la reunire prin însuși mierea noastră de români”, se mai menționează în mesaj.
 
Conferința și-a continuat lucrările la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, în cadrul a patru secțiuni:
I. Statul modern român și Basarabia în secolul națiunilor și în anii Marelui Război;
II. Românii din teritoriile înstrăinate. Probleme ale mișcării de emancipare politică, națională și culturală din Basarabia în contextul Revoluției ruse;
III. Unirea Basarabiei cu România impact și consecințe. Făurirea Marii Uniri: interpretări și dezbateri istoriografice actuale;
IV. Perspective de valorizare a educației istorice prin abordarea științifico-metodologică a temei Sfatului Țării în contextul evenimentelor din anii 1917 -1918 la orele de Istorie.
 
La finele evenimentului participanții au adoptat o Rezoluție a Conferinței științifice internaționale „Centenar Sfatul Țării”.

Evenimentul a fost organizat de institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Academia Română, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Institutul „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău şi alte instituții partenere.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM