Potrivit organizatorilor, experții (teoreticieni, ingineri, tehnologi), reuniți în cadrul Simpozionului prezentului NATO Advanced Research și-au propus să discute despre principiile noi de fabricare a nanostructurilor funcționale și a detectoarelor, precum și dezvoltarea tehnologiilor noi de dezactivare a agenților chimici, biologici, radiologici, nucleari (CBRN), realizarea experimentală și aplicarea lor în noile sisteme de monitorizare și control, procesele tehnologice pentru remedierea solului și apei, promițătoare în ceea ce privește protecția mediului și apărare împotriva terorismului chimic, biologic, radiologic, nuclear.

 

 

 „Acum 15 ani am organizat prima conferință a programelor NATO de cercetare, consacrată celui mai mare stres al secolului XXI, terorismul. Astăzi, alături de Prof. Dr. Horst Hahn, suntem foarte bucuroși să deschidem o nouă ediție a forumului, foarte importantă pentru Republica Moldova  - Nanostructuri și senzori funcționali pentru apărarea CBRN și securitatea mediului „FNS-CBRN Defense – 2018”, a spus în cuvântul său de deschidere acad. Anatol Sidorenko, directorul Institutului de Inginerie Electronica și Nanotehnologii „D. Ghițu”, mulțumind tuturor pentru participare și pentru proiectele cu care au venit.

 

Și co-directorul german Profesorul Horst Hahn a reiterat oportunitățile reuniunii științifice internaționale, apreciind interesul și deschiderea participanților de a discuta atare probleme importante și actuale pentru omenire, mulțumind, totodată NATO pentru suportul oferit în organizarea Simpozionului.

 

La deschiderea lucrărilor Simpozionului a participat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a adresat un mesaj de salut participanților, în numele conducerii AȘM, inclusiv a președintelui, acad. Gheorghe Duca. Prim-vicepreședintele AȘM a dorit succes simpozionului științific, exprimând speranța că experții veniți din cele 17 țări ale lumii, vor face un schimb de experiență, de informații, de opinii referitor la evoluția lumii moderne, la acele procese care se întâmplă în lumea modernă și care, uneori, ne aduc și probleme. „Iată că aceste probleme de securitate vor fi discutate și în contextul noilor tehnologii care se dezvoltă vertiginos, tehnologii bazate pe dezvoltarea cercetării științifice”, a punctat acad. Tighineanu, evidențiind, în primul rând, problema de mediu. Amintindu-și de primul simpozion NATO, atelier de cercetare avansată în Moldova, care a avut loc sub conducerea regretatului academician Sergiu Radauţanu în 1996, acad. Tighineanu a subliniat că acesta a fost un eveniment foarte important care a dat un start deschiderii Republicii Moldova către Occident. Pe parcursul anilor, au avut loc o multitudine de conferințe, noi inițiative ale cercetătorilor, evenimente, iar unul din cele mai importante proiecte pentru comunitatea științifică a Republicii Moldova a fost asocierea la programele europene, inclusiv PC 7 și actualul Orizont 2020. „Toate aceste evenimente au schimbat mult situația cercetării aici, în Republica Moldova. Acum noi suntem mult mai integrați în spaţiul european şi internaţional de cercetare. Și în acest context este foarte important de a construi noi punţi de colaborare, iar simpozionul de astăzi este unul din acele evenimente care ne deschid noi oportunităţi”, a remarcat prim-vicepreședintele Tighineanu, dorindu-le tuturor discuții interesante pentru a iniția noi colaborări și proiecte, dar și o ședere frumoasă în capitala Moldovei, să se bucure de timpul frumos, mai ales că mâine vom sărbători Ziua Internațională a Luminii.

 

Prof. Carmen Maftei, prorector la Universitatea „Ovidius” din Constanța, România, a venit la Simpozion la invitația colegului, acad. Anatol Sidorenko, împreună cu care au lucrat la un proiect ce s-a finalizat în 2016 cu privire la organizarea unei rețele științifice referitoare la hazardurile naturale. Securitate, spune prorectorul Maftei, însemnă nu doar protecție împotriva terorismului, ci și protecția tuturor persoanelor, împotriva hazardurilor naturale de tip inundații, cutremure, alunecări de teren și, de asemenea, o securitate din punct de vedere ecologic. „Acesta este și motivul pentru care acad. Sidorenko a organizat această conferință și pentru care suntem aici o serie de cercetători din multe țări. Este important să facem un schimb de informații la acest subiect, să avem discuții, care ar putea să ne ajute în diminuarea efectelor diverselor acte fie naturale, fie induse de oameni”, a conchis profesorul constănțean.

 

Dr. Guenther Jonitz din Berlin, Germania a precizat că știința este cea mai indicată pentru a  înțelege lucrurile. „Prin cercetare și știință, prin acest schimb de idei, opinii, noi putem găsi soluții optime pentru a ajuta oamenii să trăiască fără frică într-un loc securizat”, a menționat cercetătorul german, specificând că NATO, în general, este despre arme, dar e foarte bine că e predispus să susțină știința, dezvoltarea științei pentru a preveni războaiele și dezastrele, iar aceste pot fi prevenite prin știința cunoașterii.     

    

În cadrul sesiunii plenare au luat conferențiat prof. Ashok Vaseashta dun SUA, prof. Sigitas Tamulevicius, Kaunas, Lituania, prof. Liviu-Daniel Galatchi, Constanța România, Prof. Konstantinos Papatheodorou din Grecia. La finele sesiunii plenare, participanții au făcut o poză de grup, după care s-au organizat în mai multe ateliere de lucru, pentru a lua în dezbatere tot spectru de probleme programat. Evenimentul își va continua lucrările până pe data de 17 mai curent. Simpozionul științific internațional NATO Advanced Research Workshop este finanțat de NATO, de comitetele NATO, responsabile pentru dezvoltarea cercetării științifice și colaborării în domeniul cercetării și inovării.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
    Serviciul de Presă al AȘM