În numele conducerii Academiei de Științe, acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM a felicitat participanții cu prilejul deschiderii celei de-a X-a ediții a Festivalului, aducândmulțumiridirecției și colectivului Institutului de Filologie, dar și celor care au fost antrenați în buna organizare și desfășurare a acestui simpozion științific. „Despre marele Grigore Vieru se poate vorbit la infinit. Vreau să menționez că a fost nu numai un mare poet, a fost şi un veritabil reper național, cum l-a numit emblematic scriitorul Nicolae Dabija „un destin al Basarabiei”, a menționat acad. Tighineanu, precizând că Grigore Vieru a fost poetul tuturor - și al copiilor și al celor în vârstă, dar a cântat în cele mai frumoase cuvinte, femeia și mama. „Să-l păstrăm în memoria noastră pe marele Grigore Vieru și, totodată, să-l citim, să-l cântăm și să-l cinstim împreună”, a mai spus prim-vicepreședintele AȘM, dorind mult succes Simpozionului și sănătate tuturor celor care se îngrijesc de creația marelui poet al neamului.

 

Vicedirectorul Institutului de Filologie, dr. Nina Corchinschi, a exprimat speranța într-un dialog fructuos, un bun circuit de idei, astfel încât poezia lui Grigore Vieru să fie readusă într-o nouă lumină, receptare proaspătă, interesantă și eficientă. Întrebată cu ce nou vine ediția curentă, care e și una aniversară, dr. Corchinschi a menționat că participanții vin de această dată cu aforismele lui Grigore Vieru, care nu a fost evocate la edițiile anterioare. Ediția curentă aduce și colegi lingviști care vor interveni cu comunicări, abordând lingvistic poezia lui Grigore Vieru, dar și cu cărți noi, inclusiv, un volum de la Iași, intitulat „Grigore Vieru și mitul plutitor”, semnat de Daniel Corbu, dar și o apariție de excepție „Simplu ca iarba, simplu ca pâinea, simplu ca Biblia…”, editată de Asociația Culturală Regal DArt din Botoșani.

 

În comunicarea sa, acad. Mihai Cimpoi a făcut o sinteză despre posteritatea lui Grigore Vieru, despre cum este receptat astăzi poetul, iar dr. hab. Vlad Pâslaru a făcut o incursiune în copilăria lui Vieru, vorbind despre Grigore Vieru, ca poet care a creat copilăria. Dr. în studiul artelor, Iulian Filip, poet, dramaturg, artist plastic, a vorbit despre lecția necruțătoare a lui Grigore Vieru – chemare și așteptare, iar dr. Nadejda Ivanov despre nostalgia stării primordiale în poezia lui Grigore Vieru – Mama, opera lui Vieru și modelul poetic eminescian fiind evocată de dr. Tatiana Butnaru.        

           
„Cred că cel mai important eveniment al acestei ediții este apariția unei cărți excepționale care se întitulează „Simplu ca iarba, simplu ca pâinea, simplu ca Biblia…”, o carte cu copertă de faianță, editată de Asociația Culturală Regal D|Art din Botoșani, din Colecția „Regal de Poezie”, avea să spună scriitorul și publicistul Nicolae Dabija, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române. Omul de cultură a specificat că volumul este un experiment unic în lume, în interior are file pictate de Ion Sulea Gorj, unul din marii pictori ai României și conține un interviu imaginar cu Grigore Vieru, care ne-a răspuns la toate întrebările și cele care au venit după dispariția lui, pagini cu note, păreri, o bibliografie, fotografii. „Eu cred că este un eveniment unic, e o carte-sărbătoare care emană și lumină și dragoste pentru poet, dar, în primul rând, emană multă grijă pentru creația lui Grigore Vieru care trebuie popularizată, cunoscută”, a mărturisit Nicolae Dabija, apreciind în termenii cei mai frumoși inspirația și munca neobosită a Asociației Culturale care au venit către această ediție aniversară cu un cadou de unicat. Totodată, scriitorul a subliniat că la ora actuală Vieru este citit, este cunoscut, dar ar trebui și critica literară să-și facă datoria, să-l citească așa cum este receptat el de cititorul de astăzi, să-l citească în adevăratul sens al cuvântului, să-i citească subtextele, metafora cea care a inclus-o în creația lui, aforismele care sunt de o profunzime rară, sugerând să facem tot posibilul ca să-l merităm Vieru, dar și pe alți poeții pe care îi avem.  

 

În discursul Grigore Vieru și Misiunea christică pentru poporul român, poetul și eseistul român Daniel Corbu, a spus că Grigore Vieru s-a născut într-o zodia bună. A traversat sărăcii, a parcurs iluzii, a avut împliniri, multe întâmplate chiar înainte de termen. Grigore Vieru, iată un poet cu destin! De aceea, atunci când vorbim despre Grigore Vieru, trebuie să vorbim despre Grigore Vieru poetul, Grigore Vieru învățătorul, Grigore Vieru tribunul, spre deosebire de alți poeți ai generației sale lirice, Grigore Vieru a devenit poet popular mai întâi în Basarabia, apoi în România din dreapta Prutului. Evocări au venit și din partea prof. Theodor Codreanu, dr. Viorel Dinescu din România și alții.                       

Călin Vieru, fiul poetului a mărturisit căîn prima zi a Festivalului s-a simțit mult mai mult în apele sale, era mai sigur pe sine și acestea datorită faptului că și pe Aleea Clasicilor, și la Liceul „Prometeu”, și la Biblioteca Națională auditoriul era format din copii, amintindu-și de ce scria tatăl într-o carte a sa „atunci când nu mă înțeleg cu cei mari, îmi găsesc refugiu între copii”. Și pentru că într-un auditoriu de la Academie îi vine mai greu să vorbească, a trecut la mulțumiri. Călin și mama sa le-au mulțumit mult tuturor pentru cuvintele calde, pline de dragoste, sincere și adevărat spuse. „Astăzi, ne închinăm până la pământ că îl iubiți pe tata și în fiecare an acest Festival devine tot mai mare și mai tare. A devenit o tradiție ca a doua zi, Festivalul să fie găzduit între pereții Academiei de Științe a Moldovei, ceea ce ne onorează foarte mult”, a menționat Călin Vieru.

           
Preciză, că în zilele de 16 şi 17 mai, manifestările dedicate lui Grigore Vieru vor continua la Iaşi. Cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru” este organizată de Centrul Cultural-Ştiinţific „Grigore Vieru”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Primăria municipiului Chişinău, Primăria municipiului Iaşi, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” şi alte instituţii de cultură.

 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM