Au facilitat mai mulți factori: 1) necesitățile – Moldova consumă 8 mii tone de semințe și importa o bună parte; 2) În același timp, la Academia de Științe a Moldovei, în secția de genetică, condusă de acad. A.E. Covarschii, care avea mai mulți specialiști bine pregătiți în ameliorare și genetica culturii porumbului, printre care dr.șt.agr. T.S. Cialîc, dr.șt.agr. Borovschii M.I., tinerii doctori Palii A.F., Rotari A.I., Garbur I.V., Solonenco O.A., Sidorova O.M., dar și subsemnatul, proaspătul doctorand (din 1962) au fost create mai multe combinații hibride, care manifestau potențial și alte capacități competitive cu cei mai buni hibrizi, pe care îi importau. La Institutul „Selecția” din Bălți, de asemenea, sub conducerea dr.șt.agr. Lisunov I.C., au fost creați hibrizi competitivi, mai timpurii, inclusiv simpli. Iată aceste elemente fundamentale: genofondul și cadrele științifice, care se formează zeci de ani, au fost create în Academia de Științe. În combinație cu necesitățile și soluțiile posibile, acești factori (genofondul și cadrele științifice, create în AȘM) au stat la baza creării unor institute științifico-practice: AȘP „Hibrid” Institutul pentru Porumb și Sorg; „Selecția” - pentru culturile de câmp, AȘP „Codru”, „Vieru”, „Dnestr”, „Zarea”. Dar baza intelectuală și genofondul au fost create la Academie. Fără genofond și cadre n-ar fi fost posibilă crearea AȘP, iar necesitățile pieții interne ar fi fost satisfăcute din import. Toți acești factori s-au uitat, dar decizia de a crea AȘP-urile a fost luată la 17 decembrie 1973 și executată prin transferul genofondului și cadrelor la 15 martie 1974, din secția de genetică a AȘM la Institutele respective. În Institutul actual „Porumbeni” au plecat 10 doctori în științe, bine pregătiți în ameliorare și genetică, care au format baza intelectuală a institutului pentru porumb și sorg. Fără această bază intelectuală, formată la AȘM, acest Institut n-ar mai fi devenit vestit în toată lumea. Cadrele și genofondul au constituit baza genetică și intelectuală, dar au fost acordate și resursele materiale necesare. Nu doar genofondul și cadrele create la AȘM au fost transferate, dar și unele concepții științifice au fost preluate de către institutele nou create. De exemplu, concepția hibridului M-411 a fost lansată de acad. Vasile Micu în 1972, în secția de genetică a Academiei, verificată și confirmată experimental în cercetările de biochimie, realizate de Rotari A.I. și Comarova G.E., fapt publicat încă în 1985. („Генетические иследования кукурузы”, Картя Молдовеняскэ, 1985, р.86).

Moldova are două domenii unde poate lansa creații competitive: agricultura și intelectul. Un exemplu apreciat în toată lumea de eficacitate a cercetării, ameliorării culturilor agricole, prezintă așa-zisa revoluție verde, care a fost realizată prin crearea și implementarea soiurilor de grâu rezistente la cădere, boli, dăunători și receptive la doze înalte de fertilizanți. În rezultatul implementării acestor soiuri și tehnologiilor intensive, producția de grâu în Mexico a crescut de peste 8 ori către anul 1970, comparativ cu 1950, deși suprafața semănăturilor s-a mărit doar de 2 ori; în India, producția de grâu a salvat de la foame circa un miliard de oameni. Au contribuit și alți factori – școlarizarea agricultorilor, reorganizarea gospodăriilor agricole. Crearea și promovarea soiurilor, hibrizilor competitivi, cu un înalt potențial de producție și cu o adaptabilitate și rezistență sporită la factorii nefavorabili, are un rol decisiv în obținerea unei producții superioare la toate culturile agricole. În multiple exemple (la porumb, floarea-soarelui, sfecla-pentru-zahăr, legume ș.a.) a fost demonstrat că utilizarea hibrizilor și semințelor de calitate determină 45-50% din creșterea nivelului producției la hectar, obținută în ultimii 50 de ani. Nici un alt factor nu asigură o astfel de creștere. Rentabilitatea cercetărilor în genetică, confirmată prin crearea și implementarea hibrizilor de porumb, constituie 700% (vezi A.Сухотин, 1985). Conform evaluărilor economiștilor Academiei Agrare din fosta URSS, prin implementarea soiurilor de grâu a acad. Remeslo V.N., anual se obținea o producție suplimentară de grâu în valoare de 1,066 mlrd de ruble (din perioada sovietică, când dolarul era 0,6 ruble); soiul de grâu Bezostaia – creat de acad. P.P. Luchianenco în Krasnodar (Federația Rusă) anual aducea producție suplimentară de 1 mlrd de ruble. În RM hibrizii creați la AȘ și AȘP „Porumbeni” depășesc de 2-3 ori soiurile locale. În viitorul imediat dezvoltarea științei, potențialului intelectual, în general, se va desfășura cu un mai mare succes în imperiile intelectuale, formarea cărora deja s-a declanșat. Iată doar unele criterii, unele caracteristici generale, ale acestor imperii. La valorile (produsele) intelectuale suntem la faza iniţială a apariţiei (creării) unei pieţe libere mondiale. În acest domeniu barierele sunt formate nu doar de diferenţa de limbă, de nivelul de recepţionare a creaţiilor intelectuale, dar şi de multiple baricade legislative, administrative, politice şi sociale în calea schimbului liber (preluării libere) a valorilor intelectuale. Ţările mici, cu un potenţial redus de creaţie intelectuală, cu o piaţă internă redusă a acestor valori, nu au practic posibilităţi de a influența această piaţă, şi sunt cele mai cointeresate în liberalizarea totală a acestei pieţe şi crearea unei pieţe mondiale a valorilor intelectuale, de unde ar putea prelua liber sau cu mai puține obstacole valorile intelectuale mondiale realizate în imperiile intelectuale. Pentru ţările cu potenţial intelectual redus este foarte important: 1) să fie acceptate (să aibă acces la) pe pieţele mai multor imperii intelectuale; 2) să fie deschise (să-şi deschidă) pieţele interne pentru produsele intelectuale, care provin din diferite imperii intelectuale; 3) să-şi deschidă pieţele interne şi să creeze condiţii pentru o concurenţă activă a imperiilor intelectuale pe pieţele lor interne. Pe parcursul anilor 1974-2008, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, a desfăşurat următoarele activităţi: crearea hibrizilor de porumb, sorg de diferite grupe de maturitate şi direcţii de utilizare; producerea seminţelor de categorii superioare; perfecţionarea tehnologiilor de cultivare şi instruire a cadrelor în domeniul producerii culturilor de profil; comercializarea seminţelor şi materialului săditor certificat. În ultimii 10 ani din această perioadă, Institutul a desfăşurat cercetări şi în domeniul creării soiurilor şi hibrizilor de culturi legumicole, cartof, tutun, plante medicinale. În cadrul Institutului, în ultimii ani (2001-2008) au funcţionat 13 laboratoare, în care au activat 44 cercetători, inclusiv 22-24 doctori şi 5 doctori habilitaţi, peste 95 persoane cu studii superioare. Au fost realizate programe de cercetări ştiinţifice aplicative în genetică, biochimie, fiziologie, fitotehnie, agrochimie, ameliorare, seminologie şi alte domenii înrudite. În baza acestor cercetări au fost publicate peste 1200 de articole şi referate, inclusiv monografii; au fost susţinute 3 teze de doctor habilitat şi 38 teze de doctor în ştiinţe.

Institutul a realizat vaste programe de ameliorare la porumb. După testări multianuale au fost selectaţi şi înregistraţi cei mai performanţi hibrizi, adaptaţi la condiţiile pedoclimaterice şi agrotehnice din zonele de cultivare. Hibrizii de porumb au fost omologaţi: în Moldova – 74; Rusia – 26; Ucraina – 17; Belarus – 227.18; Kîrgîzstan – 5; Uzbekistan – 4; Kazahstan – 3 şi în alte ţări. Potenţialul de producţie al hibrizilor semitimpurii şi semitardivi, în condiţii optimale, în testările oficiale de stat în zonele de cultivare, constituie 15-17 t/ha boabe. În scopul promovării hibrizilor au fost organizate 1653 loturi demonstrative în 9 ţări.

În baza hibrizilor omologaţi în Moldova şi în alte ţări a fost desfăşurată pe larg producerea de seminţe hibride de porumb atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. În unii ani producerea de seminţe a atins 80 -100 mii tone în Moldova şi alte 100 -115 mii în alte ţări.

Hibrizii moldoveneşti au ocupat în 1986-2008 peste 55-58 mln hectare în 7 ţări. Producţia a 1368,6 mii tone de seminţe de porumb în 22 ani (1986-2008), în medie 59,5 mii tone anual, constituie peste 2% din volumul mondial. Nici la un alt produs Moldova nu a avut şi nu deţine 2% din produsul mondial. Valoarea producţiei de seminţe de 1368,6 mln tone la preţul european cel mai mic posibil constituie peste 3 mlrd de euro. Această performanţă, a fost realizată cu contribuţia esenţială a dl. Guţanu C. G., Erhan A., Rotaru A. ș.a., în condiţiile unei instabilităţi politice şi economice în zona de activitate – fosta URSS. În ultimii 18 ani, după dispariţia acestui imperiu, Institutul şi AŞP „Porumbeni” şi-au menţinut poziţiile, şi le-a extins. În cadrul Institutului „Porumbeni” a fost realizat un model eficient de activitate a unei instituţii de cercetare în condiţiile economiei de piaţă. Baza acestui model o constituie crearea unor producţii intelectuale competitive şi comercializarea acestora atât pe piaţa internă, cât şi pentru export. Anume acest mod de activitate a contribuit la obţinerea rezultatelor financiare, necesare pentru programele de cercetare şi sociale.

 

Printre cele mai valoroase și durabile creații ale civilizației umane se află și culturile agricole. Selectarea și ameliorarea culturilor agricole este una dintre primele și cele mai fundamentale valori intelectuale. Agricultura a luat naștere atunci când omul primitiv, nomad, vânător și culegător, a selectat și a plantat semințele acelor plante pe care le recolta de la distanțe mari. Anume selectarea și ameliorarea plantelor, care îi ofereau sursa de hrană a fost prima etapă (cea de geneză) a agriculturii și a civilizației umane, etapă, care, având continuitate timp de sute și mii de ani, s-a încununat cu crearea marilor culturi agricole: grâul, orezul, porumbul, cartoful și a multor altor culturi, asigurând nu doar hrana, dar și sursele de energie, de protecție a solului, a sănătății, a frumuseții acestui pământ. Pe parcursul realizării acestei mari și fundamentale opere au fost inventate și perfecționate și metodele genetice de selecție și ameliorare. Toate sunt exploatate. Deci, unica posibilitate de a hrăni populația crescândă a Globului rămâne (ne-o oferă) implementarea realizărilor științifice, intensificarea agriculturii, inclusiv prin aplicarea OMG (Organismele modificate genetic). Prin această implementare se va putea menține biodiversitatea. OMG nu prezintă pericol pentru biodiversitate – ba, dimpotrivă, sunt o salvare.

1. Organismele modificate genetic (OMG) reprezintă cea mai importantă realizare în domeniul științelor de profil cu un vădit aspect benefic aplicativ, sporește rezistența culturilor agricole la boli, dăunători și factori ecologici negativi, reduce aplicarea preparatelor chimice, sporește profitabilitatea agriculturii;

2. Utilizarea pe scară largă a culturilor OMG în diferite țări, în diverse condiții ecologice, în decurs de peste 25 de ani, a demonstrat eficacitatea acestora și lipsa consecințelor negative, care ar afecta securitatea ecologică, alimentară și sănătatea populației;

3. Soiurile și hibrizii culturilor OMG, care și-au manifestat avantajele în țările UE, se recomandă să fie utilizate (promovate) în agricultura Moldovei, în special, la culturile importante paralel cu testările și verificările necesare.           
Actualmente, crearea și ameliorarea culturilor agricole este o știință foarte sofisticată și prin realizările sale asigură eficientizarea întregului complex de știinţe și activități în agricultură. Este demonstrat că peste 50% din tot progresul obținut în agricultură în ultimii 50 de ani, se datorează creării și implementării de noi soiuri și hibrizi. În Republica Moldova potențialul noilor soiuri și hibrizi la principalele culturi este de 3-4 ori superior potențialului soiurilor vechi, locale. Selecția și ameliorarea culturilor agricole, actualmente, se bazează pe realizările științifice din științele biologice și agricole, pe experiența mondială și metode, a căror eficiență e confirmată cu rezultate reale. În acest domeniu Moldova a avut și mai are realizări competitive la unele culturi. Soiurile și hibrizii de grâu, porumb, floarea-soarelui, legume, viță de vie și alte culturi erau apreciate și utilizate nu doar în țările CSI, dar și în multe alte țări. Hibrizii de porumb și-au demonstrat avantajele pe cele mai necuprinse lanuri din Rusia, Belarus, Kazahstan, asigurând producții mai mari ca cele create în zonele respective (au fost obținute producții de 15,3 t/ha porumb boabe la hibrizii timpurii de porumb în Belarus și de18,4 t/ha hibrizii mai tardivi în Turkmenistan, 20 t/ha în testările de stat în România), iar recordul la producţia de porumb în Moldova este deținut de hibridul M450, la sectorul Zârnești din r-nul Cantemir și acest record (17,6 t/ha) încă nu a fost depășit de vreun hibrid străin. Actualmente, în domeniul ameliorării plantelor s-au acumulat mai multe probleme, dar există și soluții posibile, care nu se realizează. În cele ce urmează, vom enumera doar unele dintre acestea. Resursele genetice reprezintă materialul inițial pentru ameliorare. Menținerea, evoluția și chiar crearea resurselor genetice cu calități, însușiri speciale, este o necesitate și o problemă de interes comun și acest domeniu e necesar sa fie finanțat din resurse publice. Însă nici genofondul creat (existent) nu este utilizat la maxim în programele de ameliorare. Nu este studiat și utilizat la reala valoare fenomenul heterozisului. La culturile, la care heterozisul a fost studiat și utilizat (porumb, floarea soarelui, legume, etc.) avem creați și implementați hibrizi competitivi, la alte culturi încă ne bazăm pe soiuri, deși posibilități și exemple de utilizare a heterozisului există chiar și la culturile autogame (grâu, de exemplu). Timpul soiurilor tradiționale a trecut. Timpul hibrizilor actuali, tradiționali, trece. Vine timpul soiurilor hibride cu multi-plicare vegetativă, cu fixarea efectului maximal al heterozisului.

Cele mai evidente realizări în genetică și ameliorare în Moldova au fost obținute în studierea și aplicarea androsterilității, în ameliorarea și producerea de semințe. Și la porumb, și la floarea soarelui, cercetările androsterilității au fost realizate la cel mai înalt nivel. Efectul economic de la aplicarea acestor realizări doar la porumb, pe o suprafaţa de peste 2,2 mln ha (sectoare seminciere) este colosal – a fost asigurată calitatea genetică a semințelor (peste 2,5 mln tone) și exclusă castrarea manuala pe o suprafața de 2 mln ha, ceea ce a adus pe parcursul anilor 1965-2015 o economie de 16 mln zile-om. Un efect economic aproximativ de același nivel a fost determinat de sporirea calității genetice a semințelor. Iată doar un exemplu ce ne poate oferi genetica. La obținerea unor realizări remarcabile în studierea și utilizarea androsterilității au contribuit acad. A.E. Kovarski, m.c. T.S. Cialîk, m.c. A.F.Palii, dr.șt.a. Eugenia Partas și mulți alții – la porumb; acad. Maria Duca, d.hab. T. Rotaru – la floarea soarelui. Însă tema nu este epuizată – androsterilitatea reprezintă mecanismul genetic, care face posibilă utilizarea fenomenului heterozis la mai multe culturi. La moment, majoritatea cercetărilor și lucrărilor de ameliorare sunt orientate spre îmbunătățirea culturilor agricole existente. E bine, dar e puţin. E necesară crearea de noi culturi, care ar utiliza mai eficient factorii naturali (în primul rând factorul energetic), tehnogeni și socio-umani. Iată argumentele: în agricultura Moldovei culturile de câmp utilizează energia fotosintetic activă (EFA) doar în jur de 1% din posibilele 5%.

În trecutul recent (1975-1995) Republica Moldova dispunea de o știință agrară competitivă, mai ales, în domeniile de ameliorare, producerea semințelor și materialului săditor. Soiurile și hibrizii creați în AȘP-urile din RM, în special, „Porumbeni”, „Selecția”, „Codru”, „Vierul”, „Dnestr”, în unele cazuri și tehnologiile („Codru”, „Vierul”, „Dnestr”) erau implementate pe larg în multe republici ale fostei URSS. Hibrizii de porumb, floarea-soarelui, produși în Moldova, se cultivau pe larg în Federația Rusă, Belarus și alte republici. Hibrizii „Porumbeni” ocupau în Belarus peste 65% din piață, se cultivau pe mari suprafețe în regiunile Voronej, Belgorod, Kurgan, Siberia, în Ucraina, într-o competiție foarte dură cu creațiile străine. În ultimii ani, în special după reforma din 2008, care a dus la separarea cercetării de gospodăriile experimentale, cota influenței (prezenței) creațiilor intelectuale ale institutelor noastre a scăzut radical, iar exportul s-a redus la volume experimentale. Perspectiva dezvoltării științelor agrare, în primul rând, pentru a satisface piața internă, există și este închisă în privatizarea creațiilor intelectuale, ele trebuie să aparțină creatorilor, în cointeresarea creatorilor, în eficientizarea tuturor etapelor de cercetare și implementare.

Tuturor discipolilor li s-a oferit un exemplu de atitudine, de creație, de responsabilitate și confirmare în obținerea rezultatelor. Depinde, în primul rând, de ei, de dorință, competențe, competitivitate și alte particularități creative, de a obține rezultate, a fiecăruia din ei. Să nu aștepte ca cineva o să vină și o să le ofere beneficii, să obțină succese într-o competiție dură, în condiții mai puțin favorabile, să obțină rezultate acceptabile pentru beneficiari, nu doar pentru șefi.

Se vorbește și se scrie mult și divers despre Academia de Științe. Însă, a nu recunoaște că Academia de Științe promovează creația și creațiile intelectuale, ar fi păcat. În ultimii 10 ani Academia de Științe a Moldovei a crescut semnificativ, promovând nu doar oameni de știință, dar în general creatori intelectuali. A vorbi de rău de Academia de Știinţe, nu e bine. Că nu le-a reușit pe toate – e clar, dar asta nu înseamnă că nu a creat și stimulat creația intelectuală. Se putea face mai multe, mai ales, în implementarea, promovarea intelectului.

A crescut și rolul, valoarea, responsabilitatea oamenilor de știință, rolul lor în identificarea și promovarea soluțiilor eficiente la toate problemele societății. Pentru Republica Moldova știința este poate una din principalele ramuri din domeniul creației intelectuale, care poate eficientiza economia și viața socială, este un domeniu vital pentru RM.

 

În contextul reformelor care se țin lanț, ar fi necesar să fie promovate, în primul rând, interesele creatorilor valorilor intelectuale, promovarea acestor valori. Reformele trebuie realizate în favoarea și stimularea creatorilor.

 

Academia de Științe, precum și toată știința, a fost reformată. Rezultatele încă nu se văd. Toate reformele vor fi benefice doar dacă vor stimula creația și cointeresa creatorii valorilor intelectuale, inclusiv, în protecția și utilizarea creațiilor intelectuale.

Poezia m-a cuprins încă din copilărie, prin agricultură, frumusețea naturii, lucrărilor agricole. Dar nu a devenit dominantă.

E posibil al treilea volum. Dar încă nu se vede. Poezia e un refugiu în alt domeniu. Uneori, am ambiția de a încerca a face ceva bine și în alt domeniu. Poezia, după mine, trebuie să conțină cel puțin două componente – frumusețea și esența (ideii). Unele poezii le-am scris doar ca să văd dacă pot face ceva merituos (4 sonete, haiku). Altele, spre a slăbi presiunea unor emoții, fie sentimentale, fie purtătoare a unor idei. Dar pe toate le începeam de la rime, de la sunet, de la frumusețea exterioară, apoi esența, ideea. Cel puțin acestea sunt două componente – externe și interne, fără de care nu există poezie. Mai influențează și o presiune a eposului popular.

Creația (primele încercări literare) au fost apreciate de profesorul Nicolae Lupan, la Școala agricolă din Cocorozeni. Apoi, după o lungă întrerupere, poeții Nicolae Dabija și Anatol Codru au fost cei care au sprijinit încercările mele literare și m-au îndemnat să continui.

Ele nu se îmbină. Ele, în cel mai bun caz, se tolerează, sunt domenii diferite, nu se combat. Genetica e mai presus de orice, și de poezie, dar ține mai mult de raționalism. Poezia alunecă mai mult spre emoții, spre zona sufletului, sentimentelor. Eu nu le-am căutat și nu le-am pătruns în esență. Când mă prind, mă las dus, furat, „alunecând pe-o rază”.

Nu mi-am pus niciodată scopul cum să rămân în istorie. Mi-am făcut datoria de copil fiind copil, fiind elev, student – de elev, student. La maturitate nu urmăream scopul cum să rămân în istorie. Știu prea bine că toate cele realizate se vor stinge, se vor pierde, și locul în istorie, care nici nu-mi aparține, rămâne altora.

Aș vrea să mai fac ceva, în timpul care îmi va fi oferit, inclusiv, să scriu. Scrisul rămâne, cetățile cad. Poate chiar o carte de memorii. Au fost multe care ar merita analizate și menținute. Dar se va vedea de e posibil, dacă e rațional...

Și în știință, și în viața socială, vin alte idei, idei noi. Să le acceptăm, să le întâlnim ca pe o noutate. Vin imperiile intelectuale. Separarea civilizației (socială) se va accentua, se vor forma clase de intelectuali sentimentaliști, intelectuali raționaliști ș.a. Dar va decurge și procesul separării genetice – se vor evidenția unele divergențe rasiale (genetice la început, care abia se întrevăd), vor deveni rasiale sau locale, dacă procesele integratoare de formare a imperiilor intelectuale, financiare, economice, apoi la sfârșit imperiu unic pe toată suprafața globului, iar divergențele intelectuale, spirituale, raționale, rasiale vor fi combătute de procesele integratoare. Practic pe Terra nu au mai rămas locuri izolate – totul este vizibil. Doar spațiul cosmic poate doar să ofere locuri izolate. Așadar pe Terra vor domina procesele integratoare etnice, rasiale, genetice și formarea unei populații integre, unice. Așa că popoarele, rasele, care actualmente se mențin în fruntea coloanei, au creații excepționale în cultură, economie, știință, medicină și alte domenii, le vor oferi la masa generală obișnuită, la hora unirii generale a formării populației unitare pe Terra. Genele, în frunte cu Academia de Știinţe unitară, unică, ne vor juca festa, ne vor juca hora unirii! Însă, până la hora unirii, mai avem timp de a înțelege și mersul și tempoul horei și a le suporta, cel puțin, dacă a nu le înțelege. Dar cine ar putea să ne ajute să le înțelegem și să le acceptăm? Doar Academia!

 

Și eu vă mulțumesc.