In Memoriam Academician Vasile MICU

2019-08-23
 

 (18.10.1938 – 21.08.2019)

Doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru titular a cinci Academii, cavaler al „Ordinului Republicii”, fondator al școlii științifice de genetică și ameliorare a porumbului din Republica Moldova
 
Președinția, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei și Secția Științe ale Vieții a AȘManunţă cu profundă tristeţe că, la 21 august 2019, s-a stins din viaţă academicianul Vasile MICU, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru titular a cinci Academii, cavaler al „Ordinului Republicii”, fondator al școlii științifice de genetică și ameliorare a porumbului din Republica Moldova.
 
Vasile Micu s-a născut la 18 octombrie 1938, în s. Olişcani, raionul Şoldăneşti, într-o familie de ţărani. Studiile primare şi medii incomplete le-a urmat la şcoala de 7 ani din satul natal, apoi la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni (1952-1956). Absolveşte cu menţiune şcoala nominalizată, iar în toamna anului 1956 a fost admis la Facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău (în prezent, Universitatea Agrară de Stat din Moldova).
 
În 1961 obţine calificarea de specialist cu studii superioare şi diplomă cu menţiune, fiind angajat în funcţie de agronom-şef al Gospodăriei didactice „Chetrosu”. După doi ani de agricultură practică în teren, în toamna anului 1962, a fost admis în aspirantură la Secţia de genetică a plantelor din cadrul Academiei de Științe a Moldovei. În 1967 susţine teza de candidat (doctor) în ştiinţe agricole cu tema: „Изучение коллекции сортов и линий кремнистой кукурузы для синтеза на их основе гибридов в условиях Молдавии”. După finalizarea aspiranturii activează ]n calitate de colaborator ştiinţific inferior (1965-1969) şi superior (1969-1974) a Secţiei de genetică a plantelor a Academiei de Știinţe a Moldovei.
 
În anul 1974, la crearea Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg al AŞP „Hibrid” a fost transferat ca şef al laboratorului de genetică. În această perioadă vede lumina tiparului prima sa monografie „Mutaţiile spontane la porumb” (1974). Continuă cercetările ştiinţifice în domeniul geneticii porumbului şi susţine cu succes teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice, la specialitatea genetica, cu tema: „Генетическое изучение спонтанных мутаций кукурузы с целью повышения эффективности селекции” (Haricov, 1979). Investigaţiile multianuale sunt sintetizate în a doua monografie „Cercetări de genetică la porumb”, editată în anul 1981. Această lucrare, unică în spaţiul fostei URSS, conţine descrierea şi clasificarea a circa 450 gene, combinaţii de gene şi peste 1900 mutaţii spontane, inclusiv formele noi necunoscute în literatura de specialitate: porumbul fără panicul, mutantele cu două panicule şi stigmate defective. Prioritatea mutaţiilor spontane, remarcate de Vasile Micu, a fost recunoscută de Societatea Geneticienilor din SUA, fiind inclusă în publicaţiile editate periodic. În acest studiu monografic savantul argumentează perspectivele utilizării unor gene şi mutaţii în programele de ameliorare a calităţii boabelor, reducerea conţinutului de lignină în plantă şi eficienţa fotosintezei. O atenţie deosebită este acordată mutaţiilor, care afectează sexul plantei de porumb, în baza cărora au fost propuse modele noi de producere a seminţelor pe sectoarele de hibridare, înregistrate în trei brevete de invenţii.
 
În 1986 a fost ales director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie pentru Porumb şi Sorg „Hibrid”, reorganizată în 1990 în AŞP „Porumbeni” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg (actualmente, ÎS Institutul de Fitotehnie “Porumbeni”), funcţie deţinută până în anul 2008.
 
Activitatea ştiinţifică a acad. Vasile Micu cuprinde diverse direcţii de cercetare în genetică, ameliorare şi producere de seminţe a porumbului. Fiecare din aceste direcţii au fost aprofundate şi integrate cu studii în domeniile înrudite, iar rezultatele obţinute sunt publicate în peste 200 lucrări ştiinţifice şi relatate la diferite congrese, conferinţe naţionale şi internaţionale, devenind surse informaţionale de referinţă.
 
Un interes deosebit prezintă rezultatele cercetărilor privind metodele genetice de sporire a calităţii nutritive a silozului prin reducerea conţinutului de lignină în planta de porumb. Aceste cercetări au fost finalizate prin crearea unui hibrid special cu conţinutul scăzut de lignină – Moldavschii 411 MRf, expuse în monografia „Calitatea porumbului pentru siloz” (1987). O atenţie sporită a acordat cercetărilor teoretice şi practice, utilizării surselor şi tipurilor de androsterilitate în sistemul de producere a seminţelor hibride de porumb, care au stat la baza utilizării acestor mecanisme genetice (androsterilităţii de tip “M” şi “C”) și a sporit calitatea biologică a seminţelor, reuşindu-se excluderea lucrărilor manuale de înlăturare a paniculelor pe toată suprafaţa sectoarelor de hibridare din Moldova, Ucraina, Rusia, Kazahstan şi Belarus. Acad. Vasile Micu este autor şi coautor a peste 100 hibrizi de porumb omologaţi în diverse ţări, care se cultivă anual pe suprafeţe extinse. Încadrarea în procesul producerii seminţelor a metodelor genetice şi acţiunile practice au asigurat puritatea biologică a hibrizilor (gradul de hibridare) de peste 98%.
 
Academicianul Vasile Micu a reuşit să formeze o şcoală ştiinţifică în genetică şi ameliorarea porumbului, pregătind ca conducător ştiinţific 12 doctori în ştiinţe agricole şi biologice. În anul 1989 este ales membru corespondent, în 1993 devine academician al Academiei de Ştiinţe din Moldova, iar în 1995 obţine titlul de profesor universitar la specialitatea genetică.
 
În calitate de director a diversificat direcţiile de cercetare efectuate în institut prin includerea în procesul de ameliorare a plantelor aromatice, medicinale şi decorative. În colaborare cu colegii a creat 39 soiuri de plante aromatice şi medicinale incluse în Registrul Soiurilor de plante al Republicii Moldova. O preocupare permanentă a fost desfăşurarea cercetărilor legate de ameliorarea şi producerea de seminţe a culturilor legumicole. În anii 1998-2008 a iniţiat un program de implementare în practica agricolă a rapiţei de toamnă. Sub conducerea savantului institutul, impulsionat permanent de iniţiativele sale, a cunoscut o perioadă de adevărată înflorire, devenind o instituţie recunoscută şi apreciată în Republica Moldova şi peste hotarele ei.
 
Datorită realizărilor ştiinţifice şi practice la crearea hibrizilor de porumb omologaţi şi producerii de seminţe pentru export, inclusiv a formelor parentale, acad. Vasile Micu a fost ales ca academician al Academiilor de Știinţe din Rusia (1991), Ucraina (1993), România (1994) şi Belarus (1995), iar institutul a fost menţionat printre cele mai prestigioase companii de profil pe arenă mondială cu trei distincţii ale calităţii producţiei. În postură de director a fost preocupat nu numai de cercetările ştiinţifice şi aplicarea lor în practică, ci şi de crearea unei baze tehnico-materiale, soluţionarea problemelor sociale, inclusiv asigurarea angajaţilor cu spaţiu locativ. Calităţile organizatorice s-au manifestat pe deplin la construcţia uzinei de prelucrare a seminţelor din Căuşeni a blocurilor locative din s. Porumbeni şi or. Chişinău.
 
Academicianul Vasile Micu a participat activ la acţiunile de intensificare a producţiei, promovare şi transfer tehnologic a culturilor agricole, consultaţii practice şi instruirea specialiştilor din complexul agroindustrial. Pe parcursul activităţii sale a deţinut multiple funcţii obşteşti: vice-preşedinte al Societăţii geneticienilor şi amelioratorilor, membru al colegiului MAIA, a redacţiilor revistelor „Agricultura Moldovei”, „Кукуруза и сорго”, membru al Prezidiului CSAA, al SȘA a AȘM.
 
În puţinele clipe de răgaz căuta refugiu în lumea cuvintelor, plămădindu-le în versuri, „situate în afara metaforei, deasupra metaforei, dincolo de metafore” cum le apreciază poetul N. Dabija în prefaţa volumului „Zile albe” (2002) şi „Pe ruina inimii”(2008).
 
Rezultatele activităţii savantului au fost apreciate cu înalte distincţii de stat: medaliile „Pentru desțelenirea pământului” (1958), „Veteran al muncii” (1987), „Insigna de onoare” (1990), „Meritul civic” (1994), „Dimitrie Cantemir" (2003) şi suprema decoraţie „Ordinul Republicii” (1994). A fost laureat al Premiului de stat al R. Moldova (1994), laureat al premiului Academiilor de ştiinţe a Belarusei, Ucrainei şi Moldovei (2006), „Doctor Honoris Cauza" al UASM (2003). În anii 2009, 2011, 2012 a fost declarat „Om al Anului din Moldova”.  
 
În aceste clipe de grea pierdere, exprimăm  sincere condoleanţe îndureratei familii, rudelor, colegilor şi apropiaţilor regretatului savant.
Suntem alături de cei care deplâng astăzi plecarea dintre noi a omului de știință, profesorului, mentorului, patriotului Vasile MICU.
 
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.
 
DODON Igor, NICOLAESCU-ONOFREI Liliana, SNEGUR Mircea, TIGHINEANU Ion, GAINA Boris, COJOCARU Svetlana, MORARU Victor, CONDRATICOVA Liliana, ABABII Ion,ANDRIEŞ Serafim, CIMPOIEŞ Gheorghe, DUCA Maria, FURDUI Teodor, GHIDIRIM Gheorghe, GROPPA Stanislav, GUDUMAC Eva, HOTINEANU Vladimir, LACUSTA Victor, PALADI Gheorghe, POPOVICI Mihai, RUDIC Valeriu, ŞIŞCANU Gheorghe, TODERAŞ Ion, ŢÎBÎRNĂ Gheorghe, URSU Andrei, BABUC Vasile, BALAUR Nicolae, CORCIMARU Ion, DEDIU Ion, GHICAVÎI Victor, NEDEALCOV Maria, OPOPOL Nicolae, PALII Andrei, PRISACARI Viorel, VRONSCHIH Mihail, ZOTA Eremia, ZUBCOV Elena, CERNEI Mihail, MATICIUC Vasile, TUDORACHE Gheorghe, BOTNARI Vasile
 
Corpul neînsuflețit al regretatului academician Vasile Micu va fi depus sâmbătă, 24 august 2019, la Cimitirul Central din str. Armenească, pe postament, la ora 8:30. Mitingul de doliu va începe la ora 9:00.