„Sărbătorim Știința ca pe o șansă de afirmare și de a fi, așa cum spunea Maiorescu, cu fața spre universalitate”

2019-11-11
Ziua Științei pentru Pace și Dezvoltare este marcată în toată lumea. Despre rolul științei în viața omului se pot spune multe. Astăzi, vorbim tot mai des despre constituirea spaţiului european al cunoaşterii în baza cercetării, în baza cunoaşterii, în baza inovării. Astăzi, nu ne mai putem imagina, practic, viața fără aplicarea descoperirilor științifice ale savanților în toate domeniile – de la conceperea strategiilor pentru gestionarea resurselor limitate, înțelegerea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice, până la conștientizarea importanței cercetărilor fundamentale în medicină, elaborarea metodelor imagistice, genetice de diagnostic, biotehnologii, aplicarea celulelor stem etc., activitatea științifică devenind tot mai tot mai importantă, stabilind sarcini responsabile și obiective majore. Unul din marii filosofi greci spunea la vremea sa: „Există o singură fericire – știința și un singur rău – neștiința”. 

De ziua profesională, am selectat câteva opinii oferite de personalități dedicate științei pentru a ne mai dezvălui câte ceva din tainele miraculoase ale captivantului domeniu al cercetării,  cum este știința astăzi, mai exact, care e rolul acesteia în contextul actual, care, în ultima vreme, se pare, că a devenit o povară.
 
O consemnare de Eugenia Tofan, 
Serviciul de Presă al AȘM
 
 
 

Academician Ion TIGHINEANU, președinte al AȘM
Datorită dezvoltării accelerate a științei și tehnologiei, creșterii spectaculoase a frecvențelor și vitezelor, planeta Pământ, în percepția noastră, devine tot mai mică. De menționat că doar în câteva decenii zborurile turistice în spațiu vor deveni un lucru obișnuit, roboți minusculi de dimensiuni nanometrice vor circula prin țesuturile corpului nostru pentru a repara celulele bolnave, omul va scoate la iveală tot mai multe taine ale naturii și va dezvălui originile universului. După cum s-a exprimat Frank Wilczek, Laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2004, „știința modernă și tehnologia au puterea de a modela lumea în care trăim, în bine sau în rău”. Să sperăm că știința și tehnologia vor fi utilizate pentru a modela lumea în bine, pentru a identifica soluții la provocările timpurilor zbuciumate în care trăim, pentru a aduce țărilor lumii gradul de prosperitate la care râvnesc. 
Cu ocazia Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, transmit sincere felicitări membrilor Academiei de Științe a Moldovei, tuturor cercetătorilor științifici, însoțite de urări de sănătate și energie creativă.

Academician Mihai CIMPOI
Ziua Științei ne aduce aminte, cu titlu de imperativ deontologic, că o societate care se vrea prosperă, europeană și civilizată sub toate aspectele, nu trebuie să neglijeze ceea ce asigură bunul mers spre împlinire spirituală și morală, spre promovarea virtuților și valorilor.
În contextul nostru național, avem datoria sfântă să spunem adevărul, fundamentat științific, despre cine suntem ca ființă, despre limba care ne face să fim un popor creator de istorie și nu terorizat de ea, despre direcția pe care e necesar să mergem: spre Europa și spre lumea largă care ar fi bine să țină cont și de noi care ne afirmăm prin cultură și știință, prin școlile științifice și prin personalitățile marcante din diferite domenii.
Așa cum modelul cultural-științific european reprezintă un Unu Multiplu, noi facem parte organică din această unitate a diversităților.
Așadar: sărbătorim Știința ca pe o șansă de afirmare și de a fi, așa cum spunea Maiorescu, cu fața spre universalitate.

Academician Mircea BOLOGA 
În zilele memorabile tot mai simțitor și convingător percepi și gândești despre anii vieții și viața anilor. S-au perindat decenii, știința academică s-a consolidat, tradițiile merită a fi apreciate, păstrate și dezvoltate. Privitor la Institutul de Fizică Aplicată (IFA), anul în curs este semnificativ, suntem la a 55-a aniversare. Suntem în pragul și celor 55 de ani ai revistei internaționale a institutului și celor 110 ani de la nașterea fondatorului IFA, a cărui amintire rămâne sfântă, căci, datorită academicianului Boris Lazarenco am devenit ceea ce suntem astăzi.
O privire retrospectivă asupra căii parcurse de IFA trezește sentimente de satisfacție sinceră și de mândrie justificată. În primul rând, acestea se referă la veterani – colegii care și-au dedicat viața profesională (sau o parte semnificativă a ei) și cunoștințele lor institutului care a devenit cea de-a doua casă, mândria și bogăția noastră.  Fizica aplicată este considerată, precum se știe, o punte de legătură între fizică și inginerie. Investigația științifcă în acest domeniu are, astfel, o dublă semnifcație: una teoretică și alta practică. Din acest punct de vedere, rolul, locul și calea parcursă în știință de IFA este cu totul aparte. Mai bine de jumătate de veac, IFA, ca singura comunitate științifică din domeniul fizicii, a contribuit semnificativ la dezvoltarea științei în R. Moldova, devenind cunoscut în lume și prin revista Prelucrarea Electronică a Materialelor.
Sub denumirea de „Surface Engineering and Applied Electrochemistry”, revista de licențiere continuă să fie reeditată în SUA, iar compania Springer o distribuie în format de tipar și electronic. Ea își realizează cu devotament misiunea de a consolida cercetătorii din diferite țări, de a disemina și promova realizările științifce și de inginerie, devenind principala sursă de informare despre metodele noi de procesare a materialelor, procesele electrice în inginerie și chimie, prelucrarea mediilor biologice și produselor alimentare, aparate și echipamente, schimb de experiență. Versiunea în limba engleză a revistei este disponibilă pe http://www.springerlink.com.
Din păcate, de-a lungul timpului am suferit pierderi irecuperabile – am petrecut pe ultimul drum mai mulți colegi, care au lăsat o urmă luminoasă în domeniile profesate, au efectuat cercetări în avangarda științelor fizice, tehnice și chimice și nu vom exagera în afirmația că unii dintre ei au devenit personalități emblematice ale științei academice și universitare. 
Astăzi, ca întotdeauna, ne închinăm celor care au intrat în nemurire, care au făcut tot ce s-a putut pentru IFA. Mulți ne-au părăsit prea curând, chiar dacă cerul avea nevoie de ei.
IFA este cunoscut comunității științifice internaționale prin școlile științifice consacrate, crearea cărora a fost și rămâne un obiectiv primordial. Noile realități necesită un răspuns în timp util pentru a clarifica prioritățile și strategiile. Prestigiul activității științifice este caracteristic tuturor timpurilor, iar gândirea creativă a unit întotdeauna trecutul, prezentul și viitorul, acesta din urmă apropiindu-se accelerat prin avalanșa de idei noi, fenomene și obiective dictate de viață. Activitatea științifică devine tot mai importantă, stabilind sarcini responsabile și obiective majore.
În acest context rămân, cu regret, îngândurat. Suntem la etapa reformării, acomodării cerințelor timpului, suntem la etapa armonizării activității de cercetare și inovare cu așteptările societății și a statului. De-a lungul anilor, sistemul academic permanent s-a adaptat realităților și a ajuns la o funcționalitate recunoscută în lume.
Călăuzindu-mă de tradițiile academice, m[ simt mereu presat de problemele ce am pierdut din cele ce am avut și de posibilitățile susținerii și promovării științei. Discutăm încorporarea institutelor în sistemul academic, care este argumentată de experiența deceniilor. În ansamblul problemelor pe prim-plan este însăși existența institutelor și unele complicații privind desporpoționalitatea dintre inițiativele de cercetare, prezentate în proiectele înaintate la concursul programelor de stat și finanțarea bugetară. În proiectele științifice este necesar să fie prevăzute și etape cu caracter de risc, astfel am asigura viitorul cu rezultate noi, de pionierat și chiar în exclusivitate.
În cooperarea știință-guvernare prezentă și care urmează este necesară o reciprocitate susținută. Să procedăm corect și argumentat, să ne călăuzim de tradițiile academice care s-au creat, pe care le-am onorat și le-am dezvoltat. Înțelegerea și cooperarea ar fi o încurajare – ceea ce ne dorim.
Știința este esența perspectivelor, oportunităților neexplorate. Reformele trebuie bine motivate, dacă vom greși, știința va putea reveni doar peste decenii. Trebuie să fim foarte atenți și prodigioși. Să depășim cu chibzuință obstacolele și activitatea academică tradițional să fie o vocație.
Vom avea știință avansată, vom asigura viitorul așteptat care-l merităm cu prisosință. Rămâne să trăim în armonie cu noi înșine, cu toți demnitarii, comunitatea științifică europeană și nu numai. Fie ca, de fiecare dată, să  întâlnim guvernatorii și conducerea țării cu zâmbete și recunoștință pentru promovarea științei.

M.c. Constantin GAINDRIC, cercetător, Institutul de matematică și informatică „Vladimir Andrunachievici”
Mi se pare oportun să încercăm un mic exercițiu, prin care să medităm asupra celor cu ce suntem preocupați, cât de bine ne simțim în ocupația noastră și cât de adecvat satisfacem locului care îl ocupăm în societate. Cultul științei, în sensul cel mai înalt al cuvântului, este poate chiar mai necesar pentru starea morală și nivelul intelectual al societății, decât pentru prosperitatea materială. Drept că această afirmație este valabilă, dacă populația are, cel puțin, minimul de existență. 
Are societatea noastră o părere adecvată despre rolul și importanța științei pentru dezvoltarea și bunăstarea țării și a populației? Este cercetarea una din prioritățile de facto a Republicii Moldova? Avem dreptul să ignorăm inevitabilul răspuns „nu” ?
În orice profesie, dragostea pentru ea este una dintre condițiile pentru succes, iar aceasta este valabil mai ales pentru cercetare. Și o dovedesc cei circa 3000 de cercetători (câți au mai rămas) din țara noastră care nu se bucură de privilegii, de apreciere a rezultatele obținute cu atât de austere finanțări, cu neglijarea de către societate, dar și de guvernare. Dacă societatea vrea să prospere, atunci și aceasta ne demonstrează cu lux de amănunte că fiecare țară dezvoltată, promovează știința, protejează cercetătorii. O țară care nu dezvoltă știința, inevitabil va degrada într-o colonie.
Cred că aceste gânduri sunt departe de a fi cele mai potrivite pentru a marca o zi importantă pentru știință. 
 
M.c. Elena ZUBCOV, șef Laboratorul de Hidrobiologie și Ecotoxicologiei institutul de Zoologie
Colectivul pe care al conduc (Laboratorul de Hidrobiologie și Ecotoxicologiei institutul de Zoologie) implementează două proiecte internaționale în cadrul Programului UE transfrontalier de colaborare în  Bazinul Mării Negre, la unul dintre care suntem instituția-aplicantă a proiectului. În ambele proiecte avem consorți-uri din cinci instituții. Deja am realizat mai multe lucruri interesante, cum ar fi testarea și validarea metodelor de cercetare, expediții comune, seminare-treninguri, simpozion, conferință internaționale, școala de vară etc. Suntem în perioada de a prezenta rapoartele interimare. În acest an finalizăm investigațiile pe trei proiecte - tematica instituțională - proiect în cadrul Programului de Ștat și un proiect pentru tineri cercetători.  Am câștigat și două proiecte doctorale și sunt admiși doi tineri din cadrul laboratorului în calitate de doctoranzi. Mă bucur de un colecțiv frumos, creativ cu cunoșțințe (patru doctori habilitați, 15 doctori) și relațiv tânăr (37% - până la 35 ani, plus 26% - până la 50 de ani.
Recent am depus la ANCD proiectul pentru 2020-2023 și in proces de evaluare avem un proiect internațional, înaintat în anul curent. Cred ca este clară intensitatea de lucru în colectiv, cu remarca, că activăm într-o tematică importantă aș, spune vitală. Dar suntem într-un timp zbucumat din cauza diferitor discuții privind – „vom fi sau nu…”, nu sunt pesimistă și cred că „…VOM FI …”. 
Felicitări tuturor colegilor care și-au legat destinul de miraculoasa lume a științei! 
 
M.c. Alexandru STRATAN, președintele Consiliului Directorilor Institutelor de Cercetare, directorul Institutului Național de Cercetări Economice
Ziua Științei este pentru noi, cercetătorii, un prilej în plus de a informa publicul despre beneficiile științei în viața de zi cu zi. Nu mai este o enigmă pentru nimeni, că actualmente dezvoltarea cu succes a oricărei societăți poate avea loc doar în baza cunoștințelor, iar pilonul de bază al unei economii durabile rezidă în creșterea inteligentă. În această zi, mai sensibilizăm o dată factorii de decizie că o politică economică care nu recurge la ştiinţă şi nu foloseşte potenţialul savanţilor din propria ţară, lăsându-l nedistribuit, este în esenţa sa greşită. Şi dimpotrivă, miza pe mediul ştiinţific va stimula o creştere economică durabilă. Or, investițiile în cercetare și inovare reprezintă singura cale inteligentă pe termen lung de a ieși din criză și a avansa către o creștere durabilă și echitabilă, din punct de vedere social. Cu regret, nivelul cercetării în ţara noastră, reprezintă o reflectare adecvată a culturii politice, dezvoltării economice și sociale. Totuși, chiar și în lipsa unei finanțări adecvate, suntem mândri că cercetătorii autohtoni din universități, institute de cercetare, mediul de afaceri au rezultate impresionante atât la nivel local, cât și internațional. Cercetăm întru prosperarea și în beneficiul Republicii Moldova!
 
Dr. hab. Veaceslav Ursachi,
Conducător-adjunct al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM
Comunitatea științifică din Moldova, de rând cu comunitatea științifică internațională, sărbătorește Ziua Internaţională a Știinţei pentru Pace şi Dezvoltare, care, pentru cercetătorii din Moldova, reprezintă și un prilej de a face o totalizare a rezultatelor obținute în anul 2019, dar și in ultimii cinci ani, deoarece anul 2019 este un an al transformărilor radicale în sfera cercetării și inovării din RM. În acest an au finalizat proiectele de cercetare instituționale, care au fost implementate timp de cinci ani și au reprezentat baza finanțării institutelor de cercetare și a centrelor de cercetare din universități. Cercetătorii din RM au rezultate de nivel internațional, cu care se pot mândri, acest lucru fiind demonstrat și la raportarea pe proiectele de cercetare finalizate în anul de referință și prezentate în cadrul audierilor publice organizate de către secțiile de științe ale Academiei de Științe a Moldovei. 
Sărbătoarea științei este și un prilej de a evidenția cele mai remarcabile rezultate obținute de cercetătorii de la institutele de cercetare și universități, prin decernarea Premiilor Academiei de Științe a Moldovei pe domeniile de cercetare și inovare pentru rezultatele obținute în anul 2018. Cercetătorii din RM privesc cu optimism, dar și cu îngrijorare la evoluțiile sferei de cercetare și dezvoltare din Moldova. Trecerea institutelor de cercetare din gestiunea Academiei de Științe a Moldovei către Ministerul Educației, Culturi și Cercetării, nu și-a demonstrat la moment eficiența reformei. Din contra, directorii institutelor de cercetare și cercetătorii în ansamblu sunt tot mai îngrijorați de evoluția lucrurilor. În acest an a demarat concursul pentru aplicațiile de proiecte din cadrul Programului de Stat. Cercetătorii din instituțiile de cercetare și universități au demonstrat o inițiativă și o mobilizare exemplară, pregătind propuneri de proiecte, care depășesc de două ori sursele financiare accesibile. Cunoscând calitatea și experiența colectivelor de cercetători din Moldova, care corespund nivelului mondial, există o îngrijorare că unele colective cu un bun potențial (sau laboratoare în întregime) ar putea rămâne fără finanțare pentru următorii patru ani, ceea ce nu ar fi în favoarea consolidării potențialului de cercetare și inovare din Moldova. 
Academia de Științe a Moldovei susține colectivele de cercetare performantă, iar eu personal felicit cordial cercetătorii cu ocazia sărbătorii Ziua Internaţionale a Știinţei pentru Pace şi Dezvoltare, dorindu-le prosperitate și succese în activitatea de cercetare și inovare.
 
Dr.hab. prof. Victor JUC, director Institutul Științe Juridice, Politice și Sociologice
Oamenii de știință, fiind parte a capitalului uman, prin activitatea lor, contribui la formarea și consolidarea acestuia. Oamenii de știință au, însă, o problemă foarte mare, inclusiv, în Republica Moldova. Rodul muncii lor este mai puțin mediatizat și, prin urmare, mai puțin cunoscut de către opinia publică și se creează o impresie că ei nu și-ar merita locul pe care trebuie să-l dețină într-o societate.
Decretarea Zilei Internaționale a Științei pentru pace și Dezvoltare în Republica Moldova reprezintă o fericită ocazie pentru ca oamenii de știință să-și prezinte rezultatele pe care le-au obținut, iar publicul larg să se familiarizeze cu acestea. 
În contextul marcării Zilei profesionale, vin cu cele mai înalte felicitări tuturor oamenilor de știință, pentru că activitatea lor este una temerară și foarte dificilă. Exprim speranța că vor veni timpuri mai bune pentru știință, când va fi mult mai bine apreciată și finanțată din bugetul de stat, iar oamenii de știință din Republica Moldova, la rândul lor, vor putea contracta mult mai multe proiecte internaționale atât pe filiera bilaterală, cât și cea multilaterală.