Adunarea generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai A.Ş.M., consacrată aniversării a 62-a de la fondarea primelor instituţii de tip academic, s-a întrunit tradiţional în Sala Azurie, devenită un fel de casă mare a A.Ş.M., frumuseţea căreia este apreciată şi de oaspeţii străini. Moderatorul ei, acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., a felicitat cordial forul academic suprem cu evenimentul nominalizat, urîndu-le tuturor multă sănătate şi succese în activitatea de cercetare. În continuare preşedintele A.Ş.M. a făcut o scurtă trecere în revistă a realizărilor din ultimii patru ani şi a evidenţiat obiectivele principale în perioada imediat următoare. 

Şi totuşi surpriza din această zi de sărbătoare a fost ideea fericită de a prezenta Adunării generale a A.Ş.M. discursul academic cu genericul Fenomenul artistic Ion Druţă, în Anul Ion Druţă, declarat ca atare de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova. Cu atît mai mult că exegeţi în acest domeniu avem la Academia de Ştiinţe. Pe potriva acestei sarcini a fost candidatura acad. Mihail Dolgan, cunoscut critic şi istoric literar, savantul care de-a lungul anilor i-a consacrat studiului operei literare a scriitorului Ion Druţă sute de pagini inspirate. Printre aceste lucrări menţionăm cunoscuta monografie colectivă în 2 volume „Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritual, filozofic”, 2004. În acest succint reportaj vom nuanţa doar cîteva gînduri, expuse de raportor.

Publicarea operei druţiene şi traducerea ei în zeci şi zeci de limbi ale lumii a fost însoţită de adnotări, cronici literare, articole şi studii – circa 3000 de materiale de acest tip înglobează Bibliografia Academicianul Ion Druţă, în curs de apariţie. Dacă e vorba să-l apreciem pe Ion Druţă în context european, apoi Domnia sa e primul dintre scriitori moldoveni care răspunde întru totul acestor exigenţe. Altfel spus, prin opera lui Ion Druţă, în opinia lui Mihail Dolgan, popoarele lumii ne descoperă ca naţiune, ne admiră, ne preţuiesc.   

Chiar şi popoarele care n-au balade ca Mioriţa, n-au doine, n-au casă mare, n-au biserici albe, n-au păsări ale tinereţii noastre, n-au embleme ale cocostîrcilor, ar vrea să le aibă, pentru că sunt prea frumoase, prea poetice ca să nu le aibă, iar dacă nu le au în realitate, vor să le aibă măcar în imaginaţie, în conştiinţă, în vis. În acest sens opera lui Druţă potoleşte foamea de frumos şi setea de bunătate.

Cercetătorul literar Mihail Dolgan a răspuns şi la întrebarea: care sunt pilonii de rezistenţă ai operei lui Ion Druţă, ce o fac să fie mereu îndrăgită nu numai la noi, acasă, dar şi dincolo de hotarele Moldovei. În primul rînd, e talentul nativ al autorului, talent de mare raritate, după cum o recunosc cu toţii şi oriunde. În rîndul al doilea, este principiul definitoriu al poeticităţii cu lirismul lui molipsitor, pe care Ion Druţă îl aplică cu o consecvenţă demnă de invidiat în tot ce a scris: nuvelă, roman, dramă. În rîndul al treilea, este arta de a împleti actualul  cu general-umanul, proiectîndu-le în imagini arhetipale, în metafore, simboluri şi mituri abisale. În rîndul al patrulea, este bunătatea creştină a personajelor, religiozitatea sufletului lor, într-un cuvînt, spaţiul sacru al universului druţian de teme, eroi şi idei. Exegetul a nominalizat şi alţi piloni de rezistenţă ai operei druţiene care toţi, în ansamblu, formează noţiunea de Fenomenul artistic Ion Druţă. La expunerea lui (în curînd va ieşi de sub tipar o carte cu acelaşi titlu) au fost aplicate cu eficienţă metode moderne de cercetare. Materialul a fost expus accesibil pentru întregul for academic şi ascultat cu un deosebit interes şi de literaţi, şi de fizicieni, şi de matematicieni, şi de biologi, şi de chimişti – întregul spectru de specialişti, pe care reprezintă elita academică de la noi.

Discursul prezentat de acad. Mihail Dolgan a fost completat cu alte detalii de colegii săi de breaslă, acad. Haralambie Corbu şi membrul cor. Nicolae Bileţchi, care, la rîndul lor, au cercetat şi ei opera druţiană şi au avut un cuvînt greu de spus privind originalitatea şi actualitatea ei.

         
Tatiana Rotaru