Adunarea generala a membrilor titulari si membrilor corespondenti ai A.S.M., consacrata aniversarii a 62-a de la fondarea primelor institutii de tip academic, s-a intrunit traditional in Sala Azurie, devenita un fel de casa mare a A.S.M., frumusetea careia este apreciata si de oaspetii straini. Moderatorul ei, acad. Gheorghe Duca, presedintele A.S.M., a felicitat cordial forul academic suprem cu evenimentul nominalizat, urindu-le tuturor multa sanatate si succese in activitatea de cercetare. In continuare presedintele A.S.M. a facut o scurta trecere in revista a realizarilor din ultimii patru ani si a evidentiat obiectivele principale in perioada imediat urmatoare.   

Si totusi surpriza din aceasta zi de sarbatoare a fost ideea fericita de a prezenta Adunarii generale a A.S.M. discursul academic cu genericul Fenomenul artistic Ion Druta, in Anul Ion Druta, declarat ca atare de Parlamentul si Guvernul Republicii Moldova. Cu atit mai mult ca exegeti in acest domeniu avem la Academia de Stiinte. Pe potriva acestei sarcini a fost candidatura acad. Mihail Dolgan, cunoscut critic si istoric literar, savantul care de-a lungul anilor i-a consacrat studiului operei literare a scriitorului Ion Druta sute de pagini inspirate. Printre aceste lucrari mentionam cunoscuta monografie colectiva in 2 volume "Opera lui Ion Druta: univers artistic, spiritual, filozofic", 2004. In acest succint reportaj vom nuanta doar citeva ginduri, expuse de raportor.

Publicarea operei drutiene si traducerea ei in zeci si zeci de limbi ale lumii a fost insotita de adnotari, cronici literare, articole si studii - circa 3000 de materiale de acest tip inglobeaza Bibliografia Academicianul Ion Druta, in curs de aparitie. Daca e vorba sa-l apreciem pe Ion Druta in context european, apoi Domnia sa e primul dintre scriitori moldoveni care raspunde intru totul acestor exigente. Altfel spus, prin opera lui Ion Druta, in opinia lui Mihail Dolgan, popoarele lumii ne descopera ca natiune, ne admira, ne pretuiesc.   

Chiar si popoarele care n-au balade ca Miorita, n-au doine, n-au casa mare, n-au biserici albe, n-au pasari ale tineretii noastre, n-au embleme ale cocostircilor, ar vrea sa le aiba, pentru ca sunt prea frumoase, prea poetice ca sa nu le aiba, iar daca nu le au in realitate, vor sa le aiba macar in imaginatie, in constiinta, in vis. In acest sens opera lui Druta potoleste foamea de frumos si setea de bunatate.

Cercetatorul literar Mihail Dolgan a raspuns si la intrebarea: care sunt pilonii de rezistenta ai operei lui Ion Druta, ce o fac sa fie mereu indragita nu numai la noi, acasa, dar si dincolo de hotarele Moldovei. In primul rind, e talentul nativ al autorului, talent de mare raritate, dupa cum o recunosc cu totii si oriunde. In rindul al doilea, este principiul definitoriu al poeticitatii cu lirismul lui molipsitor, pe care Ion Druta il aplica cu o consecventa demna de invidiat in tot ce a scris: nuvela, roman, drama. In rindul al treilea, este arta de a impleti actualul  cu general-umanul, proiectindu-le in imagini arhetipale, in metafore, simboluri si mituri abisale. In rindul al patrulea, este bunatatea crestina a personajelor, religiozitatea sufletului lor, intr-un cuvint, spatiul sacru al universului drutian de teme, eroi si idei. Exegetul a nominalizat si alti piloni de rezistenta ai operei drutiene care toti, in ansamblu, formeaza notiunea de Fenomenul artistic Ion Druta. La expunerea lui (in curind va iesi de sub tipar o carte cu acelasi titlu) au fost aplicate cu eficienta metode moderne de cercetare. Materialul a fost expus accesibil pentru intregul for academic si ascultat cu un deosebit interes si de literati, si de fizicieni, si de matematicieni, si de biologi, si de chimisti - intregul spectru de specialisti, pe care reprezinta elita academica de la noi.

Discursul prezentat de acad. Mihail Dolgan a fost completat cu alte detalii de colegii sai de breasla, acad. Haralambie Corbu si membrul cor. Nicolae Biletchi, care, la rindul lor, au cercetat si ei opera drutiana si au avut un cuvint greu de spus privind originalitatea si actualitatea ei.

Tatiana Rotaru