Cum ar trebui să fie scrisă o nouă istorie a Moldovei?

2008-07-29
 

 Istoria Moldovei (1359-2012) în 4 volume. Ediţie academică – este unicul program de stat din cele 7 ce ţine de domeniul ştiinţelor umanistice, pe care-l  va finanţa statul în următorii 4 ani (2009-2012), restul şase referindu-se la ştiinţele reale, agrare şi medicale. Deci, ne putem da bine seama de importanţa acestei lucrări de actualitate stringentă în contextul vieţii social-politice a ţării noastre. Scopul major, menţionat în concepţia acestei lucrări, ţine de analiza în complex şi aprofundată a problemelor privind geneza, evoluţia şi consolidarea statalităţii naţionale moldoveneşti în perioada anilor 1359-2012. O deosebită atenţie se va acorda epocii de glorie a Ţării Moldovei, domnia lui Ştefan cel Mare, şi perioadei de independenţă şi consolidare a statului Republica Moldova.
 La audierile proiectelor din cadrul Programului de Stat Istoria Moldovei (1359-2012) în 4 volume. Ediţie academică, ce s-au desfăşurat recent în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei, coordonatorul programului, dr. hab., prof. univ. Valeriu Cozma, a adus şi alte detalii privind actualitatea acestei lucrări. În prezent, a menţionat profesorul, instituţiile de educaţie din ţară nu dispun de o astfel de lucrare care ar putea fi aplicată în procesul de învăţămînt. Ultima lucrare История Молдавской ССР a fost editată într-un volum în 1984. De atunci au trecut 25 de ani, multe s-au schimbat în lume şi în ţară şi astăzi nu ne mai putem conduce de o istorie a unui stat ce nu mai există.
 Moderatorul acestor audieri acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a specificat că noua Istorie a Moldovei trebuie să fie o lucrare ştiinţifică, nepărtinitoare, obiectivă care să consolideze societatea, dar nu s-o dezbine. De succesul realizării ei depinde  dacă această Istorie a Moldovei va rămîne valabilă cel puţin pentru următorii 20-25 de ani.
 În continuare conducătorii de proiecte şi-au prezentat concepţiile lucrărilor: membrul corespondent Demir Dragnev – Istoria Ţării Moldovei de la întemeiere pînă la începutul secolului al XIX-lea. Partea întîi (sec XIV-XVI); dr. hab. Ion Chirtoagă - „Basarabia şi Moldova de Est (1812-1917). Evoluţia organelor administrative, situaţii etnodemografice şi agrare”; dr. Igor Caşu – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991); dr. hab. Valeriu Cozma - Republica Moldova (1991-2008). Această structură a lucrării a generat discuţii aprinse dat fiind faptul că unele perioade istorice au rămas în afara ei, dar  nu din neglijenţă, ci ca urmare a unor animozităţi dintre istorici de a le plasa cît mai reuşit. E vorba de perioada preistorică pînă la 1359, cînd a fost format Statul Moldovenesc, şi perioada 1917-1940 a Basarabiei. Prezintă interes şi perioada 1917-1918, cînd în Basarabia a fost proclamată o republică moldovenească. În rezultatul dezbaterilor părea că s-au găsit şi soluţiile respective adecvate situaţiei, rămînea doar de început lucrarea. Dar au mai fost şi alte intervenţii în scopul de a asigura succesul acestui program de stat. 
 Directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., dr. hab., prof. univ., Alexandru Burian a opinat în continuare că nu trebuie să ne grăbim cu acceptarea concepţiei şi structurii lucrării. Istoria Moldovei este un subiect foarte sensibil în societatea noastră şi prin continuarea dezbaterilor între specialiştii de la toate catedrele de istorie ale universităţilor, sub egida Institutului de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., vom echilibra această situaţie. Propunerea directorului de a reveni la  aceste discuţii peste o lună şi de confirma atunci proiectele din cadrul acestui program de stat a fost acceptată de toţi.
 Au mai parvenit întrebări şi de alt ordin din partea celor prezenţi. Bunăoară, acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M., s-a interesat dacă perioada sovietică va fi oglindită doar în plan negativ. Au fost atunci şi lucruri bune, a menţionat dumnealui, ştiinţa a fost susţinută de stat la un nivel înalt. În alte condiţii eu nu ştiu dacă deveneam acel care sunt astăzi. La această întrebare a savantului dr. Igor Caşu a răspuns că vor fi analizate toate aspectele, inclusiv şi cele pozitive. La scrierea acestei perioade ne vom baza pe date, fapte, cifre şi analize concrete. Ne vom strădui să scriem o istorie cît mai veridică.
 Prezent la aceste audieri ale Programului de Stat Istoria Moldovei (1359-2012) în 4 volume. Ediţie academică, dr. hab. Victor Stepaniuc, vice-prim-ministru al Republicii Moldova, a felicitat pe cei prezenţi cu ocazia acestei întruniri a conducătorilor de proiecte, ce se va solda, în opinia sa, cu elaborarea şi realizarea unei lucrări de proporţii şi obiective a istoriei noastre, cu care nu ne va fi ruşine să ieşim în lume şi, sperăm, va fi apreciată pozitiv şi de societate.

        Tatiana Rotaru