Ecoul celei mai vechi civilizaţii din Europa – la Vatican

2008-09-16
 


Premieră mondială

Civilizaţia Cucuteni-Tripolie (Trypillia) este una din cele mai interesante şi expresive fenomene culturale din preistoria Europei de Est, reprezentată de vechi agricultori. A existat circa 2 milenii: anii 5000 – 3000 î. de H. Originea ei ţine de zona est carpatică, evoluînd în continuare pînă la Nistru, mai apoi - pînă la Niprul Mijlociu. E clar că această civilizaţie ţine în prezent de patrimoniul cultural istoric al trei state: România, Republica Moldova şi Ucraina.
Numele acestei civilizaţii a fost stabilit convenţional de către arheologi, după satele Cucuteni (România, lîngă Iaşi) şi Trypillia (Ucraina, lîngă Kiev), unde, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, s-au făcut, pentru prima oară, descoperiri de ceramică pictată şi de statuete de lut ars – categorii de obiecte devenite simboluri ale acestei vechi populaţii. În cei  peste o sută  de ani, care au trecut de la descoperirea lor, aceste staţiuni arheologice au intrat în literatura ştiinţifică de specialitate din întreaga lume, desemnînd o civilizaţie întinsă pe circa 350.000 km2.
Din cîte deja se cunoaşte, populaţia Cucuteni – Trypillia cultiva plante şi creştea animale. Studiile arheozoologice au demonstrat că între animalele domestice predominau bovinele, urmate de ovine, porcine etc. Specialiştii în paleobotanică au arătat existenţa unor soiuri de grîu, orz, secară, legume  ce se cultivau în acest areal, de asemenea, viţă de vie şi pomi fructiferi (cireş, prun etc.). Agricultura acestei civilizaţii era avansată pentru acele timpuri: oamenii aplicau la prelucrarea solului plugul primitiv cu tracţiune animală.
După cum am menţionat la început, populaţia tripoliană se îndeletnicea şi cu arderea ceramicii în cuptoare. Mai mult decît atît, metalurgii cunoşteau diferite procedee de prelucrare a aramei, dar şi de obţinere a unor aliaje, precum cel de cupru şi argint. În proporţie mai redusă se prelucra aurul, rezervat realizării unor podoabe de prestigiu. Piesele de metal se acumulau uneori în cadrul unor tezaure, descoperite mai apoi prin săpături de arheologi în diverse locuri din această regiune. Bunăoară, din tezaurul de la Cărbuna (Republica Moldova) s-au recuperat 444 obiecte de metal. Există destule probe că populaţia tripoliană întreţinea şi schimburi comerciale.
Dar să revenim la evenimentul propriu zis. Acum trei ani i-a venit o idee fericită cunoscutului istoric şi arheolog din ţara noastră, doctorului habilitat Valentin Dergaciov, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, de a iniţia un proiect privind organizarea unei expoziţii internaţionale comune în una din ţările dezvoltate din Occident. Fiind susţinut de specialiştii  din domeniu şi ministerele de cultură din aceste state în scopul popularizării patrimoniului nostru cultural comun, după doi ani de corespondenţă şi căutări a modalităţilor de realizare a proiectului, obiectivul a fost atins.
Ieri, la 16 septembrie curent, în premieră mondială, la Roma, în Palazzo della Cancelleria, Vatican, a fost inaugurată expoziţia, dedicată unei magnifice şi vechi civilizaţii europene, Cucuteni – Trypillia, care va dura pînă la finele lunii octombrie. Acest eveniment excepţional cu genericul „Marea civilizaţie a vechii Europe” a devenit posibil graţie colaborării, pentru prima oară în domeniul cultural şi istoric, dintre România şi Ucraina, precum şi graţie contribuţiei speciale a Republicii Moldova în acest sens. Proiectul a prins contururi reale şi ca rezultat al susţinerii şi contribuţiei financiare a unor oameni de afaceri şi amatori de istorie ca Romeo Dumitrescu, România, Fundaţiei „Platar” din Ucraina ş.a.
Expoziţia include aproape 500 de obiecte ce ţin de civilizaţia Cucuteni – Trypillia: ceramică pictată cu imagini antropo- şi zoomorfice, diverse unelte de muncă, obiecte de cult, bijuterii etc. Aceste exponate sunt reflectate şi într-un excelent  Catalog color, însoţit de explicaţii referitor la istoria civilizaţiei şi caracteristicile ei de bază, editat de Vatican.
Din partea Republicii Moldova se află la Roma şi au participat la deschiderea Expoziţiei „Marea civilizaţie a vechii Europe” de la Vatican dr. hab. Valentin Dergaciov, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al A.Ş.M., şi dr. hab. Eugeniu Sava, directorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. (Surse: Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ş.M.; http://www.rosifontana.it/).

       Tatiana Rotaru