În prezent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei sunt pe sfârşite pregătirile pentru o mare conferinţă internaţională pe probleme de ştiinţă şi educaţie, care se va derula între 18-21 septembrie la Chişinău. Implicat plenar în organizarea conferinţei, acad. Boris Găină reuşeşte să îndeplinească şi funcţia de colaborator ştiinţific principal al Institutului Naţional al Viei şi Vinului.

 Nicolae Roibu

 Pentru prima dată, aici se vor întruni preşedinţii academiilor de ştiinţe din Europa Centrală şi de Est, precum şi miniştrii Educaţiei, pentru a pune în discuţie mai multe probleme importante, inclusiv cea a perfecţionării continue a cadrelor de înaltă calificare şi conjunctura lor cu comunitatea ştiinţifică şi inovaţională. La cele 50 de invitaţii, ne-a spus acad. Boris Găină, AŞM a primit 86 de solicitări de participare, din toată Europa. Colaborarea transfrontalieră în domeniul mediului, sănătăţii populaţiei, gripei aviare, ajustarea legislaţiei naţionale la cea a UE în domeniul educaţiei - iată doar câteva direcţii pe care se vor axa discuţiile.

Ca savant oenolog, Boris Găină este încadrat într-o serie de cercetări în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. Acestea ţin, înainte de toate, de evaluarea varietăţilor de viţă de vie noi din selecţia intraspecifică, cu rezistenţă sporită la boli şi vătămători, care se tratează foarte limitat şi doar cu zeamă bordoleză şi suspensie de sulf, pentru obţinerea în condiţiile RM a sucurilor, concentratelor şi vinurilor ecologice. „Deja al doilea an, colectivul laboratorului de enologie de la Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, pe care îl conduc, împreună cu colegi din Franţa şi Italia, efectuează cercetări în direcţia aprecierii oenologice a clonelor plantate în RM, pentru ca cele mai de perspectivă să fie omologate, apoi multiplicate şi comercializate de către întreprinderile de pepenierit” afirmă acad. Boris Găină. „De exemplu, pentru Carbernet Sauvignon avem şase clone. Urmează să decidem în ce microzone ale viticulturii vom recomanda clonele productive şi calitative”, a constatat savantul. O altă preocupare a sa este descoperirea toxinelor eliminate în suc de către micromicete - adică, ciupercile microscopice sau fungii ce atacă bobiţele. Vorba e că, ne explică savantul, o condiţie foarte dură pusă de către UE la exportul vinurilor pe piaţa din Occident e ca acestea să nu conţină Ohatoxina A. „Graţie măsurilor luate, în prezent, circa 99 la sută din vinurile destinate pentru export nu mai conţin o asemenea toxină”, ne-a mai spus acad. Boris Găină.

http://www.timpul.md/