Pentru folcloristul Nicolae Băieşu, dr. hab., prof. univ., luna lui Cireşar are o deosebită încărcătură emoţională. Este luna în care calendarul are o zi specială – 24 iunie. Într-un cadru festiv, Institutul de Filologie al A.Ş.M., l-a omagiat pe distinsul folclorist, care a împlinit vîrsta de 75 de ani. În semn de recunoştinţă şi apreciere, adunaţi într-un număr semnificativ, colegii şi prietenii au venit să-i întregească această vîrstă a împlinirii.
    

    Dr. Ana Bantoş, directorul Institutului de Filologie, fiind şi pe post de moderator, a salutat audienţa, menţionînd şi prezenţa colegilor de la Universitate, care fac dovada unui viu interes pentru activitatea sărbătoritului, dar şi pentru folclor, cultură şi spiritualitate.
       Valorosul om de cultură cu mare aplecare pentru tradiţiile populare, a fost felicitat de către acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M. Fiind impresionat de activitatea neobositului folclorist, Domnia sa l-a caracterizat ca fiind „un exemplu, un caz de succes în folcloristica, graţie căruia s-au păstrat valorile noastre spirituale”. Cu ocazia acestui remarcabil eveniment, pentru contribuţie substanţială în dezvoltarea ştiinţei, pentru activitatea de cercetare şi pentru promovarea valorilor şi tradiţiilor naţionale, preşedintele A.Ş.M., i-a înmînat omagiatului cea mai înaltă distincţie a comunităţii ştiinţifice din tară - Medalia „Dimitrie Cantemir”. Copleşit de emoţii, Nicolae Băieşu, la rîndul său, a ţinut să mulţumească preşedintelui pentru gestul de înaltă apreciere a activităţii sale.
      Dr. hab., prof. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al A.Ş.M., felicitîndu-l pe remarcabilul cercetător al tezaurului naţional cu ocazia acestui frumos eveniment, a menţionat că „este o onoare să avem printre noi atare personalităţi, precum este Nicolae Băieşu”.
      Făcînd o incursiune în bogata biografie a protagonistului evenimentului, dr. hab., Grigore Botezatu, folclorist şi Domnia sa, dar şi prieten de viaţă şi de crez a menţionat că odată cu omagierea lui Nicolae Băieşu se sărbătoreşte şi o dată importantă pentru folcloristica noastră naţională. În acest context, el  a subliniat că „tot ce s-a pus în Arhiva Centrală de Folclor a Academiei se datorează muncii de expediţie a neobositului cercetător Nicolae Băieşu”.
       În cadrul manifestării omagiale, acad. Mihail Dolgan  a afirmat că „întreaga cultură populară se sprijină pe o mînă de folclorişti, printre care e şi Nicolae Băieşu”, omul care îşi face onest datoria de folclorist, omul care scrie cu cuvîntul popular, omul despre care se poate vorbi şi vorbi numai de bine. Academicianul i-a dorit sărbătoritului multă sănătate şi toate florile din suflet.
    Cald şi echilibrat cum îi stă în fire, muzicologul şi, de asemenea, neobositul folclorist Andrei Tamazlîcaru,  pe lîngă cuvintele frumoase de felicitare rostite, a venit şi cu un mic grup de copii – promotori ai folclorului, încîntînd inimile audienţei, care cu lumina bucuriei pe chipuri i-au cîntat împreună  sărbătoritului „Mulţi ani trăiacă!”.
      Academicianul Mihai Cimpoi, numindu-l „omul dreptei cumpene şi omul faptei”, a apreciat munca lui Nicolae Băieşu prin acordarea premiilor literare, menţionînd că folcloristul  s-a dedicat unui domeniu „cam ignorat, dar el a crezut în aceste valori”. 
   Venit de la Căpriana, special pentru a-l felicita pe Nicolae Băieşu, Tudor Ungureanu a interpretat cîteva cîntece care a distins şi mai mult atmosfera.
    Cuvinte frumoase de felicitare au mai rostit: m.c. Nicolae Bileţchi, dr. hab. Ion Ciocanu, dr. Tudor Colac, Scriitorul Vladimir Beşleagă etc.
    Cercetările pe teren, originea a însemnat un  avantaj de neîntrecut pentru folclorist, cultura populară devenind o parte integrantă a vieţii sale. Ataşamentul folcloristului faţă de cultura populară a fost uneori slăbită de impactul culturii industriale, dar venind ulterior cu studii ştiinţifice fundamentale, Domnia sa a îndemnat să păstrăm şi să promovăm folclorul, ca fiind o formă a expresiei culturale.
     De-a lungul anilor, pasionatul folclorist a colectat material autentic, a scris, iar în cărţi  vom găsi crezul autorului în cultura tradiţională, valoarea cărora rezidă, în primul rînd, în efortul uriaş de căutare, selecţie şi prezentare, care vor fi un reper în istoria culturii noastre. Activitatea sa este o mărturie a devotamentului şi a ţinutei sale morale faţă de propria cultură, faţă de propriul neam.

Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al A.Ş.M.