Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărîrea sa din 30 aprilie curent, i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa artistului plastic Glebus Sainciuc, cunoscută personalitate a culturii noastre naţionale, apreciat şi cu înalte distincţii de stat: cavaler al Ordinului Republicii, laureat al Premiului de Stat, artist al poporului. Evenimentul de înmînare a însemnelor de Doctor Honoris Causa, programat pentru 21 iulie curent, a fost precedat de jubileul de 90 de ani al maestrului, marcat pe 19 iulie. Deci, sărbătoarea propriu-zisă a avut o semnificaţie dublă.
Moderatorul şedinţei lărgite a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., l-a felicitat cordial pe omagiat cu ocazia acestor evenimente, urîndu-i multă sănătate şi noi realizări în activitatea sa profesională. În continuare preşedintele A.Ş.M. a dat citire tradiţionalului Laudatio, în care au fost reflectate reperele principale ale vieţii şi activităţii omagiatului.Maestrul Glebus Sainciuc, născut în Chişinău la 19 iulie 1919, face parte din generaţia pictorilor consacraţi care, încă la finele anilor `50 – începutul anilor ‘60, a deviat de la principiile realismului socialist, alături de Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Ada Zevin, Eleonora Romanescu. Autor al mai multor lucrări de pictură şi grafică, apreciate înalt în mediul cultural din Republica Moldova, Glebus Sainciuc se distinge prin originalitatea stilului, incontestabilul talent şi umorul subtil, fiind considerat, pe bună dreptate, unul dintre cei mai prodigioşi portretişti de la noi. Printre lucrările de acest gen, menţionate de la tribună, sunt “Eleva” (1962), “Grigore Vieru” (1966), “Maria Bieşu” (1967), “Academicianul Vasile Anestiadi” (1972), “Ion Creangă” (1978), “Igor Vieru” (1979), “Academicianul Petru Soltan” (1983) etc. Glebus Sainciuc este promotorul unui domeniu nou în arta plastică moldovenească – masca –, evidenţiat, de asemenea, în luările de cuvînt din cadrul festivităţii. Continuînd tradiţiile artei populare, măştile executate în tehnica papier mâché şi, uneori, prin forme sculpturale în ceramică, şamotă, fiind „jucate” în scenă de însuşi autorul lor, au căpătat noi valenţe artistice. Portretele, şarjele şi măştile, executate de Glebus Sainciuc, reflectă distanţat relaţiile dintre artist şi personajele sale. La acest compartiment al creaţiei lui s-a referit în raportul său de la şedinţă şi dr. hab. Tudor Stăvilă, şeful secţiei Arte vizuale a Institutului Patrimoniului Cultural al A.Ş.M. „Măştile lui Glebus Sainciuc, a menţionat cercetătorul, au o particularitate distinctă, maestrul distanţîndu-se de prototip, acordîndu-i acea libertate şi autonomie a existenţei, rar întîlnite în artele plastice. Masca devine un portret generalizat al omului concret, fără prezenţa timpului cînd a fost creată, lipsită de amprentele personale ale creatorului, obţinîndu-şi dreptul la viaţa sa proprie”. Raportorul a amintit şi de mult regretatul compozitor Ion Aldea-Teodorovici, care fiind influenţat de arta maestrului, i-a dedicat o melodie, intitulată „Gala măştilor”. În acest sens compozitorul Simion Lungul, de asemenea, a fost inspirat, creînd piesa instrumentală „Măşti” (1975).În faţa tribunei academice s-au perindat şi alte personalităţi ale culturii şi ştiinţei noastre, care fie că au fost eroii portretelor şi măştilor semnate de omagiat, fie că sunt admiratorii creaţiei sale. Unul dintre ei, acad. Mihai Cimpoi, a specificat că Glebus Sainciuc este un fenomen în contextul culturii naţionale. Prin lucrările sale a animat viaţa noastră spirituală. A creat întotdeauna sub semnul frumosului şi al valorii, nu l-au afectat răsturnările de sisteme…Printre cei care l-au felicitat pe Glebus Sainciuc cu ocazia remarcabilului jubileu de 90 de ani şi decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al A.Ş.M. au fost domnii Ion Munteanu, viceministru al Culturii, Ghenadie Jalbă, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, poetul Gheorghe Ciocoi, criticul de artă Tudor Braga ş.a.Prezentă la eveniment a fost şi Valentina Rusu-Ciobanu, prietena de-o viaţă şi soţia lui Glebus Sainciuc, una din cele mai talentate pictoriţe, care a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea artei plastice din ţară. În semn de înaltă apreciere a meritelor ei, acad. Gheorghe Duca i-a înmînat cea mai înaltă distincţie a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova – Medalia „Dimitrie Cantemir”.O surpriză plăcută pentru familia artiştilor plastici, de altfel şi pentru cei prezenţi la festivitate, a fost eseul scriitorului Ion Druţă ”Lumina de pe Strada Cronicarilor”, trimis de la Moscova cu acest frumos prilej la Academia de Ştiinţe, şi care a răsunat în lectura dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al A.Ş.M. Spre final reţinem un gînd filozofic din lucrarea nominalizată: „Atîtea furtuni au trecut în ultima jumătate de secol peste ţărişoară, peste orăşelul, peste căsuţa aceasta (de pe Str. Cronicarilor: n.n.), încît apare fireasca întrebare - cum de-au supravieţuit? Eu unul aş fi înclinat să cred că au supravieţuit prin talent, dăruire şi bunătate. E ceva nemaipomenit, dar, trăind o lungă viaţă de om la Chişinău, într-un oraş veşnic încrîncenat, arţăgos, zavistnic, personal nu am auzit să fi avut casa ceea duşmani, să fi atacat pe cineva sau să fi fost ea singură violent atacată…”.Oameni paşnici, oameni talentaţi, trăiesc şi la această vîrstă înaintată cu interesul pentru arta plastică, dar şi pentru viaţă în toată plinătatea ei – în a doua jumătate a zilei a avut loc vernisarea expoziţiei personale a lui Glebus Sainciuc (pictură, grafică, sculptură) la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” din Chişinău.
Tatiana Rotaru
Sursa: Literatura şi Arta
|
