Ion BOSTAN, inginerul fără de care nu se poate ridica ţara

2009-07-28

Academicianul Ion Bostan e un exponent remarcabil al elitei ştiinţifice din Republica Moldova şi nu numai. Despre el se spune pe bună dreptate că ar fi un savant sută la sută european, în sensul că, datorită competitivităţii sale profesionale, ar face faţă oricărui centru ştiinţific sau didactic din lume, specializat în maşinologie. Nu oboseşte să repete cuvintele lui Ion Brătianu, devenite proverbiale, cum că „Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri!”. Această zicere îl caracterizează integral pe Ion Bostan, dovedind ataşamentul său plenar pentru cauza progresului tehnico-ştiinţific.

Viaţa sa, niciodată nu a bătut pasul pe loc. Ba din contra, lua viteză exact acolo unde se termina drumul pavat şi începea necunoscutul. În competiţie cu acesta din urmă, întotdeauna a ieşit învingător.

Înainte de a face descoperirea vieţii sale de până acum – crearea unui nou tip de transmisie mecanică, transmisia planetară precesională, – Ion Bostan a parcurs câteva jaloane de inventică practică extrem de utile pentru societate. În primii ani de la declararea independenţei ţării, bunăoară, a inventat aparatul de acoperit microfire cu înveliş de sticlă cu diametrul de până la 8 m. În 1975 este solicitat să elaboreze o instalaţie automatizată de preparare a amestecului nutritiv pentru viţeii nou-născuţi. Soluţia tehnică pe care o oferise se dovedi perfectă: trei mari uzine din U.R.S.S. - "Electromaşina" din Chişinău, "Electromaş" din Tiraspol, "Socol" din Belgorod (Rusia) o iau pe rol şi produc peste 1000 de instalaţii automatizate AVT-120, exportate ulterior în Germania, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia, Mongolia, Finlanda. Pentru această lucrare, echipa de autori, printre care şi tânărul doctor în ştiinţe tehnice Ion Bostan, este distinsă cu Premiul de Stat al republicii.

Şi cum necesitatea este mama invenţiei, Ion Bostan purcede, împreună cu doctorul în medicină Pavel Ciobanu, la elaborarea unui aparat de compresiune-distracţiune pentru regenerarea fracturilor osoase, care asigura microdeplasări de 550 angstremi pe secundă. Renumitul medic din Kurgan Gavriil Ilizarov, care realizase o revoluţie în traumatologie, a numit aparatul conceput de Ion Bostan visul vieţii sale. Din păcate, această invenţie unică şi-au însuşit-o cu totul alte persoane. Oricum, ea este şi astăzi de mare ajutor oamenilor.

Descoperirea, uneori, preferă să-şi aleagă ea însăşi inventatorul, dandu-i anumite semne. Aşa s-a întâmplat cu Isaak Newton care a strigat „Evrica!” la căderea unui măr, aceasta sugerându-i ideea despre legea gravitaţiei pământului. Aşa s-a întâmplat şi cu Ion Bostan, care urmărea la televizor, la începutul anilor 80, festivalul de muzică uşoară de la Sopot. Dus pe gânduri, mai că nu dădea ascultare muzicii, captivat de jocul de lumini lazer din scena festivalului, asemănător cu rotirea în antifază a două verighete. La un moment, acestea s-au preschimbat într-o imagine clară a unui nou tip de transmisie - transmisie planetară precesională cu mişcare sfero-spaţială a satelitului cu angrenaj multipar. Ideea îl obseda demult, dar abia acum a prins contur. Modelat în scurt timp, acest nou tip de transmisie a anunţat apariţia unui domeniu de pionierat al transmisiilor mecanice, cu impact deosebit asupra gândirii tehnice şi tehnologiilor viitorului. Noţiunea de transmisie planetară precesională a făcut imediat înconjurul lumii ştiinţifice, provocând admiraţie. Problema s-a dovedit a fi una crucială şi a reclamat autorului 15 ani de muncă pentru a fi soluţionată sub toate aspectele fundamentale şi practice posibile: de la elaborarea teoriei fundamentale a angrenajului precesional multipar, care admite simultan în angrenare până la 100% perechi de dinţi, modelarea matematică a acestuia, pănă la elaborarea tehnologiei performante de fabricare a angrenajului şi lansarea metodelor de control al calităţii.

Lucrarea sa de doctor habilitat a fost recunoscută de Şcoala de Maşinologie din U.R.S.S. drept o nouă direcţie în construcţia de maşini şi inclusă în programele de studii la disciplina “Bazele proiectării maşinilor” de la instituţiile învăţământului superior şi mediu de specialitate. 4 monografii valoroasede scrise de Ion Bostan: “Planetarnye precessionnye peredaci”, “Zaceplenie dlâ precessionnyh peredac”, “Precessionnye peredaci s mnogoparnym zacepleniem” şi un performant atlas “Transmisii planetare, precesionale şi armonice”, editat la Editura Tehnică din Bucureşti şi editura “Tehnica” din Chişinău, au devenit cărţi de căpătâi pentru noi şi noi promoţii de studenţi. Şcoala ştiinţifică a lui Ion Bostan, soldată şi cu 140 de brevete de invenţie, ce vin să dovedească valoarea de unicat al noului tip de transmisii, include la capitolul aplicaţii aparate cosmice de zbor, complexe submersibile de extracţie a bogăţiilor naturale de pe fundul Oceanului Planetar, diverse domenii de implementări terestre etc.

Industria tehnică avansează vertiginos. Oamenii folosesc zi de zi aparate, maşini, materiale noi ca ceva firesc, fără a cunoaşte, deseori, adevăraţii autori care le uşurează şi simplifică traiul cotidian, nici fenomenele fizice complexe, pe care le declanşează aceştia datorită competenţelor obţinute şi puterii gândirii sale creative.

Preocuparea pentru buna instruire a tinerilor şi continuitatea tradiţiilor inginereşti în Republica Moldova reprezintă o altă faţetă a activităţii lui Ion Bostan, una care întregeşte şi dă conotaţie aparte activităţii sale. Ion Bostan a ştiut să dea dimensiune „planetară” calităţii sale de dascăl. Nu doar promovându-şi direcţia ştiinţifică şi făcându-şi adepţi pe tinerii cercetători. Din 1992 până în 1998, apoi din 1998 până în 2007 s-a aflat în fruntea Universităţii Tehnice din Chişinău, obţinând cel de-al treilea mandat de rector şi pe perioada 2007-2013. Sub conducerea lui numărul studenţilor mai mult decât s-a triplat, de la 7000 la 22000, aceasta însemnând un flux puternic de gândire tânără injectat ştiinţei inginereşti autohtone.

În anii de tranziţie spre economia de piaţă Ion Bostan a reuşit nu doar să menţină instituţia pe linia de plutire, ci şi a dezvoltat-o, a democratizat-o şi a reformat-o într-una naţională, competitivă pe plan internaţional sub aspectul strategiilor şi politicilor moderne de instruire. Actualmente, Universitatea Tehnică întruneşte zece facultăţi, cu peste 3000 de angajaţi: profesori, ingineri şi personal auxiliar, dispune de patru campusuri, iar studenţii beneficiază de toate avantajele unei societăţi deschise – acces la granturi, proiecte, burse internaţionale etc.

Din start, chiar de la intrarea în Universitatea Tehnică, rectorul Ion Bostan a ţinut să sublinieze importanţa şi frumuseţea Spiritului Creator, instalând în hol renumitul Pendul Foucault, una din marele descoperiri ale umanităţii, care de 150 de ani încoace demonstrează mişcarea de rotaţie a pământului. Autorul acestei sofisticate construcţii inginereşti, unice în sud-estul Europei, este chiar rectorul Ion Bostan, în acest scop el proiectând elaborarea a circa 1000 de piese.

Tot rectorul a promovat deschiderea unui parc-dendrariu-muzeu în cadrul Universităţii Tehnice, care să relateze despre istoria ştiinţei şi unele din succesele ei actuale remarcabile, cum ar fi folosirea energiei regenerabile. În acest scop, în parc este instalată o turbină eoliană producătoare de curent electric, din care se alimentează întregul sistem de iluminare a aleelor.

De altfel, energiile regenerabile s-au constituit într-un domeniu de interes ştiinţific aparte pentru academicianul Ion Bostan, el realizând o serie de sisteme tehnice de conversie a energiilor regenerabile, brevetate cu peste 20 de invenţii şi descrise într-un excelent manual „Sisteme de conversie a energiilor regenerabile: eoliană, solară, hidraulică”. Cele mai valoroase sub aspect practic şi conţinut scientointensiv sunt microhidrocentrale pentru conversia energiei cinetice a apei curgătoare a râurilor (fără construcţia barajelor), prototipurile industriale ale cărora au şi fost realizate în 2008. Acestea se bazează pe ideea revoluţionară de utilizare a efectului hidrodinamic pentru majorarea eficienţei de conversie, care practic a atins cota de cca 50% comparativ cu 30% a celor mai avansate sisteme cunoscute în lume (eficienţa teoretică fiind de 59%)). Aria cercetărilor sale cuprinde conversia energiei valurilor mării, orientarea sistemelor solare faţă de soare, utilizarea sistemelor tehnice elaborate în sisteme integrate pentru irigarea terenurilor agricole etc.

Valoarea cercetărilor realizate a fost confirmată de peste 50 de medalii de aur obţinute la Expoziţiile Internaţionale de Invenţii şi Transfer Tehnologic din Bruxel ; Pittsburgh, SUA; Maroco, Casablanca; Geneva, Elveţia; Iaşi, România; Moscova, Rusia; Sevastopol, Ucraina; Cluj Napoca, România.

Academicicanul Ion Bostan este Inventator Emerit al Republicii Moldova, Inventator de Elită al României. Pentru aportul deosebit în creaţia tehnică i s-a decernat Medalia de Aur a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale OMPI, Ordinul Regatului Belgiei „Merite d’Invention”, Medalia de Aur “Henri Coandă”. Este decorat cu Ordinul Republicii. Este dublu Laureat al Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producerii.

Energia debordantă de care dă dovadă academicianul Ion Bostan, spiritul său cutezător, gândirea-i neobosită, corectitudinea şi tenacitatea sa au devenit proverbiale. Un savant adevărat iese din clişeele şi măsurătoarea timpului. Este omul care, prin creativitate şi impulsionarea progresului tehnico-ştiinţific, apropie un viitor mai bun şi mai generos pentru toţi.

Acad.Gheorghe Duca,
preşedintele AŞM