Noi terapii pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer ar putea apărea în cel puţin zece ani, cercetările din acest domeniu fiind axate pe genele modificate care duc la apariţia cancerului, potrivit profesorului de origine română din Statele Unite ale Americii, Victor Velculescu.

Profesor doctorul Victor Velculescu, de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA, prezent la Bucureşti la Congresul Mondial al Asociaţiei Internaţionale a Chirurgilor, Medicilor Gastroenterologi şi Oncologi, a făcut studii şi analize pentru decodarea genomului uman, alcătuind prima hartă genetică a cancerului.

Savantul de origine română Victor Velculescu a studiat grupurile de cromozomi din celulele de cancer mamar şi colonorectal, descoperirile acestuia ducând la obţinerea unor noi medicamente.

Harta genelor cancerului de sân şi colon

Cercetătorii de la Johns Hopkins au identificat genele ale căror mutaţii sunt răspunzătoare de dezvoltarea cancerului.

Cercetările echipei de la Johns Hopkins au dus la schiţarea, pentru prima dată, a unei hărţi a genelor cancerului de sân şi colon.

Aceasta identifică principalele gene care sunt modificate în aceste cancere şi care pot fi folosite pentru a putea dezvolta noi metode de depistare şi terapie a cancerului.

Genele mutante oferă, de asemenea, o perspectivă nouă asupra mecanismului cancerului, care vor direcţiona cercetările în acest domeniu pentru viitoarele decenii.

Cum apar mutaţiile?

Savantul de origine română a vorbit şi despre faptul că predispoziţia spre cancer poate fi transmisă şi pe cale ereditară, însă majoritatea cancerelor provine din mutaţii ale genelor care se întâmplă în cursul vieţii noastre.

În aceste cancere, genele pot să fie modificate prin hazard sau prin expunere la substanţe cancerigene, cum ar fi cele conţinute în ţigări, în aer şi apa poluată, precum şi expunerea excesivă la soare.

"Opţiunile în cazul cancerului ereditar, de colon de exemplu, sunt limitate azi, trebuie făcute colonoscopii regulate, rezultatul final fiind extirparea colonului, dar chirurgical se intervine prea târziu în aceste situaţii", spune Victor Velculescu.

"Persoanele care ar putea moşteni aceste boli cancerigene trebuie să-şi facă teste pentru a afla dacă sunt predispuşi, ei putându-şi face tratamente similare cu ale celor care nu au această boală ereditar", potrivit lui Velculescu.

Unde ne aflăm cu descoperirile de noi medicamente?

"La început", spune Victor Velculescu.

"Sunt câteva exemple în ceea ce priveşte cancerul mamar, de colon şi unele forme de leucemie pentru care există unele medicamente, pentru restul cazurilor de cancer abia au fost făcute studii şi va dura mult timp până la dezvoltarea de noi terapii, cel puţin zece ani."

"Speranţa este să găsim terapii axate pe genele mutate. Medicamentele care există deja, de exemplu Glivec, sunt axate pe genele mutate care duc la cancer şi au efecte secundare mult mai puţine ca altele", a explicat Velculescu.

În cazul cancerului de colon, pe baza căruia se fac cercetări de mai mulţi ani, sunt câteva companii farmaceutice care dezvoltă noi medicamente, dar nu vor fi gata mai devreme de cinci ani, în opinia savantului.

Opţiunea cea mai bună pentru înlăturarea oricărui tip de cancer este chirurgia, dar sunt unele organe greu de operat, cum este pancreasul, iar pentru acestea trebuie găsite terapii, a precizat cercetătorul.

"Problema apare atunci când nu este localizat acest cancer, pentru că în aceste cazuri chirurgia devine foarte dificilă."

"În aceste cazuri este folosită crioterapia, adică distrugerea ţesutului cancerigen print-un tratament cu ajutorul temperaturilor foarte joase", a explicat Victor Velculescu.