Reţeaua Naţională Ştiinţifico-Educaţională din Moldova la un bilanţ

2009-10-12

RENAM la 10 ani de la fondare

Recent comunitatea ştiinţifico-educaţională din Republica Moldova marchează un eveniment de o importanţă semnificativă – 10 ani de activitate a RENAM – Asociaţiei Naţionale Ştiinţifico-Educative. Această structură prin competenţa sa îndeplineşte funcţiile de Reţea Naţională Ştiinţifico-Educaţională în Republica Moldova, sintagmă ce a intrat în denumire (RENAM  – Research and Educational Networking Association of Moldova), creată în baza granturilor Comitetului Ştiinţific NATO, CE (Comisia Europeană) şi sprijinului din partea altor organisme internaţionale. Reţeaua RENAM este recunoscută şi susţinută de organismele internaţionale şi instituţiile autohtone ca reţea de tip NREN.
 Dezvoltarea reţelei naţionale pentru ştiinţa şi învăţământ tip NREN prezintă un interes major atît la nivel naţional, cît şi cel internaţional. Astăzi nimeni nu poate să-i imagineze dezvoltarea unei societăţii bazate pe cunoaştere, fără de utilizarea tehnologiilor informaţionale, fără a avea posibilitatea de a face un schimb de idei, concepţii, experienţe la nivel global, fără mecanismele bazate pe tehnologiile moderne informaţionale, dezvoltate sub auspiciile instituţiilor de cercetare şi educaţie.
Asociaţia RENAM, fiind o organizaţie obştească non-profit, îşi propune drept obiectiv asigurarea accesului comunităţii ştiinţifico-educaţionale din Republica Moldova la sistemul informaţional european. Ea a fost creată după modelul aplicat în alte state europene. Scopul ei principal constă în dezvoltarea continuă a infrastructurii de comunicare şi informare pentru comunitatea respectivă, de asemenea, pentru spitale, muzee, biblioteci şi alte organizaţii non-profit din Moldova.
 În ţările europene au fost create, dotate şi dezvoltate reţele academice naţionale, numite NREN (National Research and Educational Network – Reţeaua Naţională pentru Ştiinţă şi Educaţie), cu destinaţie specială de asigurare a învăţământului şi cercetărilor ştiinţifice: Germania - DFN, Franţa – RENATER, Spania - REDARIS, Grecia – GRNET, Finlanda – FUNET, România – RoEduNet. În Republica Moldova, începînd cu anul 1999 activează Asociaţia RENAM, creată la iniţiativa  Academiei de Ştiinţe a Moldovei (A.Ş.M.) şi  Universităţii Tehnice din Moldova (UTM), la care  de la bun început au aderat Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chişinău, Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi alte instituţii de învăţămînt superior din ţară.
Făcînd o retrospectivă în istoricul RENAM-lui, devine evident că fără de susţinerea financiară a organismelor internaţionale şi, în special, a Comitetului Ştiinţific NATO, Comisiei Europene pentru problemele informatizării, Asociaţiei trans-europene GEANT dezvoltarea acestui sistem informaţional naţional ar fi fost imposibilă. Drept argument servesc o serie de granturi nerambursabile, primite de la organismele internaţionale în urma aprobării proiectelor înaintate de către RENAM, A.Ş.M. şi  universităţile din Moldova. Graţie acestei oportunităţi, începînd cu anul 2003 reţeaua RENAM  operează folosind tehnologia radio-releu, care prin reţeaua RoEduNe a fost conectată cu reţeaua Trans-Europeană GEANT .  In 2009 RENAM a devenit membru asociat al Consorţiului GEANT 3. Actualmente  perfecţionarea conexiunii RENAM-GEANT şi depăşirea limitărilor capacităţii  caracteristice  tehnologiei radio-releu se realizează în cadrul unui nou proiect “RENAM – RoEduNet Fiber Optic Link Construction”, care prevede construcţia  canalului informaţional Chişinău-Iaşi în baza fibrei optice.
În acest sens aduc sincere mulţumiri administraţiilor tuturor acestor organizaţii, reprezentanţii cărora au participat la şedinţa noastră festivă, consacrată aniversării a 10-ea de la fondarea RENAM-lui: prof. E. Peplov (Germania), codirector al proiectelor NATO, care în calitate de expert a sprijinit fără rezerve proiectele înaintate de către A.Ş.M., universităţi şi Asociaţia RENAM. Ne-au îndrumat la pregătirea proiectelor, ţinînd cont de exigenţele europene, şi profesorii Wecspeller, Kafenbergher şi alţi colaboratori din cadrul Comitetului Ştiinţific NATO. Ne-a bucurat şi prezenţa la eveniment a prof. Octavian Rusu (România), director general al reţelei RoEduNet, care permanent asigură accesul reţelei RENAM la Reţeaua academică Trans-Europeană GEANT, ce intră în Comunitatea Europeană GEANT şi include reţelele naţionale a 35 de state. Un alt oaspete aşteptat a fost şi dl Rossi, profesor al Universităţii din Italia, expert european, care împreună cu prof. La-Fontaine din această ţară participă la organizarea simpozioanelor ştiinţifice sub egida Comitetului Ştiinţific NATO. 
Voi mai aduce şi alte detalii privind activitatea noastră: Reţeaua RENAM este un organism interinstituţional ce integrează în Reţeaua Academică Transeuropeană GEANT instituţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi universităţile de bază (USM, UTM, ASEM, UMFS „N. Testimiţeanu”, UASM, UPS „I. Creangă”, UPS „A. Ruso”),  în care activează circa 80% din numărul cercetătorilor şi studenţilor universitari, cu perspectiva conectării la ea şi a celorlalte instituţii de învăţămînt superior din Chişinău, Cahul, Bălţi şi alte localităţi. Recent, în Universitatea din Bălţi a fost instalat un nod al reţelei RENAM în bază de fibră optică. Deşi Asociaţia RENAM nu este o organizaţie de stat, noi întotdeauna ne-am bucurat de sprijinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii, Centrului de Telecomunicaţii Speciale.
Un complex întreg de probleme de ordin tehnic a putut fi rezolvat datorită suportului unor astfel de agenţi economici, cum sunt Agenţia Radiocomunicaţii, Agenţia „Moldtelecom”, Compania StarNet, Societatea Orange, Societatea Moldcell, cărora le aducem cu acest prilej aniversar mulţumiri din partea comunităţii ştiinţifico-educaţionale din Moldova. Aş vrea îndeosebi să subliniez aportul Companiei StarNet, care a contribuit la sporirea canalului extern pînă la 300 mbs şi şi-a luat obligaţiunea contractuală să asigure construcţia canalului optic Chişinău – Iaşi.
RENAM astăzi asigură conectivitatea la reţea a 9 universităţi, 5 colegii, 22 de instituţii de cercetare, în care activează aproape 5000 cercetători şi profesori, peste  80 000 de studenţi. Municipiul Chişinău dispune de 12 noduri – puncte de acces la reţeaua RENAM la o distanţă de la 1 pînă la 12 km. Aceste noduri sunt legate prin fibră optică cu o capacitate de 100 Mbps/1 Gbps  E1. Actualmente ReNAM posedă canale  de conexiune cu sistemul informaţional extern prin  Satelit cu capacitatea 4,5 Mbps downlink şi  prin tehnologia radio-releu. În ultimii 5 ani capacitatea canalului extern a crescut de la 4Mbs pînă la 300Mbs – rezultat semnificativ pentru Republica Moldova.
     Perspectiva dezvoltării RENAM-lui în continuare o vedem, în primul rînd, prin realizarea unor proiecte regionale, orientate spre asigurarea trecerii graniţei:                  Chişinău – RoEduNet - GEANT fiber connection; EC FP6 Porta Optica Study project - DISTRIBUTED OPTICAL GATEWAY TO EASTERN EUROPE; BLACK SEA INITIATIVE; NATO project - NEW RENAM-ROEDUNET GATEWAY BASED ON CWDM TECHNOLOGIES IMPLEMENTATION; EC FP7 SEE-GRID-SCI project – SA1 activity, task SA1.3 - Network Resource Provision.
În prezent acordăm o deosebită atenţie realizării granturilor nerambursabile, obţinute de la Comisia Europeană şi Comitetul Ştiinţific NATO, privind crearea canalului extern  Chişinău – Iaşi în bază de fibră optică în valoare de 1mln.Euro. La ora actuală executarea proiectului este efectuată  de Compania StarNet, care a relatat că toate lucrările tehnice pe teritoriul R.M. au fost deja finisate. Conducerea Agenţiei RoEduNet, la rîndul ei, ne-a informat că legătura dintre punctul de conectare de la graniţă şi pînă la nodul RoEduNet din Iaşi este asigurată. Deci, pentru finisarea proiectului este aşteaptă primirea deciziei politice de trecere a canalului optic peste rîul Prut şi instalarea echipamentului comandat. Ridicarea gradului de integrare a infrastructurii reţelei RENAM cu reţeaua  Trans – Europeană GEANT prin intermediu reţelei RoEduNet  va permite schimbul de informaţie cu o viteză iniţială la nivel 1x2 Gbps cu posibila ei creştere pînă la 10 Gbps, iar în viitor – şi mai mare.
 O importanţă majoră are şi proiectul regional Portooptica sub aspect al integrării regionale. În calitate de beneficiari sunt preconizate 9 ţări din 3 mari regiuni: Europa de  Est: Belarusi, Ucraina, Moldova; Ţările  Baltice: Estonia, Letonia, Lituania; Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaigean, Georgia. Dacă implementarea proiectului va fi aprobată de către Comisia Europeană, atunci 7 din cele mai mari oraşe ale Moldovei, unde-s amplasate circa 50 de instituţii ştiinţifice, 35 de instituţii de învăţămînt superior cu 78 500 de studenţi,  vor beneficia de un canal  pe bază de fibră optică. 
   În prezent participăm la elaborarea unui program şi mai extins. E vorba de Proiectul privind infrastructura comună a reţelelor academice ale ţărilor riverane Mării Negre, în cadrul căruia intră NREN din  Armenia, Azerbaigean, Belarusi, Bulgaria, Moldova, Georgia, Grecia, Polonia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Totodată, RENAM participă activ la realizarea proiectelor de tip GRID în calitate de coordonator. În această activitate au fost atrase Facultatea de radioelectronică şi telecomunicaţii (UTM), Institutul de Matematică şi Informatică (A.Ş.M.), Institutul de Geologie şi Seismologie (A.Ş.M.), Serviciul de Stat „Hidrometeo”, Şcoala de sănătate publică (USMF). Toate aceste şi alte proiecte, asistate de comunitatea internaţională, se realizează în contextul politicii de creare a infrastructurii informaţionale în Estul şi Sud-Estul Europei. Ne rămîne şi în continuare să manifestăm spirit de întreprinzător, responsabilitate pentru viitorul nostru şi să beneficiem de aceste oportunităţi în aspiraţiile noastre de integrare europeană.

       Academician Andrei Andrieş,
 directorul general al Asociaţiei RENAM