La întrebările reporterului Canalului de televiziune N4 răspunde
acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei
- Din cîte cunoaştem Republica Moldova ocupă unul din primele locuri în Europa conform numărului de invenţii pe cap de locuitor. Cîte din ele au fost recunoscute în plan internaţional?
- Într-adevăr, numărul de invenţii pe cap de locuitor, înregistrate de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, este mare. Recunoaşterea lor în afara Moldovei se realizează prin acordarea de distincţii la saloanele şi expoziţiile internaţionale de invenţii. Astfel, pe parcursul anilor 2003-2007 inventatorii moldoveni au prezentat 1600 de lucrări, dintre care 886 au obţinut 208 medalii de aur, 266 - de argint, 226 - de bronz şi 186 de diplome şi premii speciale. Dupa cum aţi observat, mai bine de jumătate din numărul total de lucrări înaintate de inovatorii noştri au fost recunoscute şi apreciate la Salonul Internaţional de Invenţii, Tehnici şi Produse Noi din Geneva (Elveţia); Salonul Internaţional de Inovaţii, Cercetării şi Tehnologii Noi din Bruxelles (Belgia); Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetări şi Produse Noi din Pittsburgh (SUA); Salonul Internaţional de Noutăţi Tehnice „INVENTIKA” din Bucureşti (România); Salonul Internaţional de Proprietate Industrială „Arhimede” din Moscova (Federaţia Rusă) etc.
- Cum sunt susţinuţi şi promovaţi inventatorii noştri, în cazul în care inovaţia este una competitivă?
- În pofida faptului că se întreprind unele măsuri în această direcţie, inventatorii noştri nu-s promovaţi în caz de interes al unei companii străine faţă de o invenţie autohtonă. În acest sens AGEPI a elaborat în anul 2004 şi a înaintat Guvernului RM proiectul Hotărîrii „Cu privire crearea Fondului de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală în străinătate”. Acest Fond ar permite acoperirea taxelor de brevetare în străinătate, procedură ce necesită pînă la 3000 de Euro de invenţie. Dar, spre marele nostru regret, iniţiativa n-a fost susţinută de Ministerul Finanţelor în pofida faptului că toate celelalte ministere au prezentat avize pozitive. Reieşind din această situaţie, AGEPI continuă să-i susţină pe inventatorii noştri prin acoperirea taxelor de participare la saloanele internaţionale de invenţii.
- Odată chiar Dvs. v-aţi exprimat că e regretabil, cînd vezi invenţiile noastre, puţin modificate, aducînd profit altor ţări. Aţi putea nominaliza un astfel de caz?
- Exemple concrete nu pot să aduc. Dar e bine cunoscut faptul, că în proiectele internaţionale, finanţate de organizaţii din străinătate, participă mai bine de 2000 de cercetători din Moldova. Desigur, că la finalizarea acestor proiecte sînt obţinute rezultate ştiinţifice care rămîn la finanţatori. Mai departe ei le utilizează după bunul lor plac.
O altă problemă în acest sens constituie articolele savanţilor moldoveni, publicate în revistele ştiinţifice internaţionale. Se întîmplă uneori ca autorii în aceste materiale descriu nu numai invenţia, dar din neatenţie sau necunoaştere divulgă însăşi know-how-ul, ce trebuie să rămînă informaţie confidenţială. După publicarea a astfel de articole organizaţiilor internaţionale nu le rămîne decît să implementeze invenţia deschisă.
- Cunoaşteţi cazuri cînd întreprinderile din Moldova cumpără invenţii din străinătate?
- Pentru început este important de menţionat, că dreptul asupra unui obiect de proprietate industrială, în cazul nostru, asupra brevetului, se protejează pe teritoriul ţării în care a fost obţinută protecţia. Respectiv, în cazul transmiterii drepturilor ce rezultă dintr-un brevet protejat într-o ţară anume, teritoriul de acţiune a contractului este ţara respectivă. Cu alte cuvinte, contractul este valabil doar în teritoriul în care este protejată invenţia.
Din aceste motive AGEPI nu cunoaşte cazurile de vînzare-cumpărare a invenţiilor, mai precis de transmitere a drepturilor protejate pe teritoriul altor state. Posibil că asemenea informaţii deţin oficiile de proprietate intelectuală din străinătate.
- Prezintă oare interes invenţiile brevetate de titularii naţionali pentru întreprinderile străine?
- Conform legislaţiei în vigoare, AGEPI, înregistrează contractele de transmitere a drepturilor asupra obiectelor de proprietate industrială, înregistrate în Republica Moldova, inclusiv asupra invenţiilor. Astfel, pe parcursul anilor 1994-2007 AGEPI a înregistrat 76 de contracte de transmitere a drepturilor asupra invenţiilor brevetate: 18 – de licenţă, 58 – de cesiune.
Cu regret, majoritatea contractelor se referă la cesiunea (vînzarea-cumpărarea, cu alte cuvinte) drepturilor asupra invenţiilor brevetate de către titularii străini tot persoanelor fizice sau juridice străine, şi nu celor naţionale.
Sunt cunoscute doar cîteva brevete din Republica Moldova, cesionate de către titularii naţionali unor titulari din alte state: 3 – din domeniul industriei alimentare, drepturile asupra cărora au fost transmise unei companii din România şi un brevet din domeniul construcţiilor - unei firme din Rusia.
- Care este vîrsa medie a membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei?
- La începutul anului 2007 vîrsta medie a membrilor titulari era de 69,9 ani, iar a membrilor corespondenţi – de 69,7 ani. În aprilie 2007 în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei au fost organizate alegeri a noi membri. La moment vîrsta medie a membrilor titulari este de 68 ani, iar a membrilor corespondenţi – de 63 ani.
- În ce măsură resimţiţi lipsa de cadre tinere?
- Academia de Ştiinţe a Moldovei, într-adevăr, se confruntă în prezent cu un deficit de cadre tinere. Cu părere de rău, o bună parte din tinerii talentaţi, care constituie mîndria plaiului nostru, ori au plecat în străinătate, ori şi-au deschis afaceri. Desigur, principalele motive pentru care tinerii specialişti părăsesc ştiinţa moldovenească ţin de salariul mic, condiţiile proaste de lucru, echipamentul învechit din laboratoare, lipsa locuinţei. În scopul de a redresa această situaţie Academia de Ştiinţe a Moldovei a întreprins o serie de măsuri: în 2005 au fost majorate salariile pentru toţi cercetătorii ştiinţifici, inclusiv pentru tinerii specialişti; au fost mărite bursele lunare şi iniţiate burse de excelenţă şi nominale pentru doctoranzii din cadrul A.Ş.M. Totodată, institutele au fost obligate ca 20% din finanţare să fie direcţionate spre îmbunătăţirea condiţiilor de lucru: repararea birourilor şi a blocurilor în ansamblu, procurarea echipamentului ştiinţific şi a consumabilelor etc.
Începînd cu acest an a fost anunţat concursul proiectelor de cercetare pentru tineret în scopul de a-l cointeresa în această muncă. Totodată, a fost luată decizia de a reconstrui un bloc de pe strada Munceşti şi a-l transforma într-un cămin pentru doctoranzii, veniţi din afara municipiului Chişinău. În prezent purtăm tratative cu Guvernul RM în vederea construirii prin metoda creditării ipotecare a unui bloc de locuit pentru colaboratorii Academiei şi, în primul rînd, pentru tinerii specialişti. Sperăm că toate aceste măsuri ne vor ajuta să atragem cît mai mulţi tineri talentaţi în ştiinţa Moldovei.
- Din cîte cunoaştem Academia de Ştiinţe intenţionează să deschidă în viitorul apropiat Liceul-internat pentru copii dotaţi. Cum vor fi selectaţi copii şi ce fel de curriculă vor avea?
- Înmatricularea la liceu se va face în baza rezultatelor obţinute la concursul de admitere pe principiile echităţii, calităţii, transparenţei şi eficienţei evaluării. Premianţii Olimpiadelor Internaţionale şi Naţionale (locul 1,2) pot fi înscrişi în instituţia noastră în afara concursului.
Concursul de admitere se va desfăşura în trei etape: Testul de cunoştinţe şi aptitudini generale va include un set de întrebări din toate disciplinele de bază ale programului şcolar şi se va realiza în varianta electronică, ceea ce presupune o implicare minimă a factorului uman; Proba orală va avea loc în faţa comisiei de examinare, constituite din cadre didactice universitare şi savanţi cu renume din diferite domenii ale ştiinţei; Testul psihologic îşi propune drept scop de a determina particularităţile psihicului elevului, nivelul de compatibilitate în colectiv, calităţile de lider etc.
Instruirea practică a elevilor, sub conducerea savanţilor din diferite domenii, se va desfăşura în cadrul laboratoarelor ştiinţifico-didactice, dotate cu echipamentul necesar pentru a însuşi bazele lucrului experimental şi efectuarea unor investigaţii elementare.
Elevii vor participa la diferite proiecte, conferinţe şi seminare din ţară şi de peste hotare. În perspectivă Liceul Academic va deveni un centru metodic naţional de activitate cu copii dotaţi, inclusiv la distanţă, de organizare a olimpiadelor, concursurilor şi conferinţelor ştiinţifice pentru elevi.
- Care este rolul statului în dezvoltarea ştiinţei?
- În perioada sovietică Moscova finanţa din plin ştiinţa Moldovei. După proclamarea independenţei Republicii Moldova cercetarea a trecut prin încercări grele. Din cauza finanţării insuficiente edificiile nu se reparau, s-a stopat şi dotarea laboratoarelor cu echipament, savanţii primeau salarii mizere, iar cercetările erau efectuate mai mult din inerţie.
În rezultat, în 2004, cînd am fost ales în calitate de preşedinte al A.Ş.M., am găsit în această structură ştiinţifică blocuri ruinate sau înstrăinate din cauza datoriilor pentru energia termică şi electrică, laboratoare învechite, savanţi pesimişti.
La iniţiativa Preşedintelui ţării şi cu susţinerea prim-ministrului, a preşedintelui Parlamentului la 15 iulie 2004 a fost adoptat Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, care a schimbat radical, la nivel legislativ, rolul ştiinţei în ţara noastră, dar şi rolul statului în dezvoltarea ştiinţei. În primul rînd, conform Hotărîrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. şi Hotărîrii Guvernului la finele anului 2005, a fost efectuată reforma infrastructurii Academiei. Din 101 instituţii ştiinţifice au rămas 40 de organizaţii în sfera ştiinţei şi inovării, care sunt finanţate din buget. Prin această acţiune a fost exclus paralelismul din cercetare, preocupările savanţilor au fost racordate la necesităţile ţării. Potrivit aceluiaşi Cod Guvernul şi A.Ş.M. au semnat un Acord de Parteneriat. În acest document se stipulează, că finanţarea ştiinţei se va majora treptat pînă va atinge valoarea de 1% din PIB, dat fiind faptul că numai în cazul unei finanţări satisfăcătoare ştiinţa va produce un efect direct asupra dezvoltării economice a Republicii Moldova. Astfel, statul ne susţine pe noi, cercetătorii, iar noi, la rîndul nostru, ajutăm statul.
|
