Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei explică ...

2007-10-24

Cine si cum ar trebui sa ne incalzeasca la Chisinau

Recent Primaria municipiului Chisinau a aprobat planul de dezvoltare de perspectiva a orasului pina in anul 2026. Si daca in problemele aprovizionarii cu energie electrica schimbari esentiale nu se prevad, atunci in modul de aprovizionare a orasului cu caldura se duc discutii aprinse. Am dori si noi sa ne expunem parerea.

Tema principala se concentreaza in jurul intrebarii: Este oare rational de conservat in Chisinau sistemul centralizat de aprovizionare cu caldura si apa calda sau de trecem treptat la producerea autonoma a acestor servicii fie pentru fiecare apartament in parte sau pentru un mai multe apartamente? Se stie ca, incepind cu anii 60 ai secolului trecut, sistemul de incalzire si aprovizionare cu apa calda menajera al orasului s-a dezvoltat dupa schema elaborata pentru anii 1964-1970, cind in orasul Chisinau la inceput a fost construita CET-1 iar mai in anii 70 - si CET-2.

Mentionam ca initial aprovizionarea centralizata cu caldura a orasului s-a facut pe principiul de cogenerare, adica pe producerea concomitenta a energiei electrice si termice, care se realiza la centralele electrotermice de termoficare sus numite. Mai apoi la sistemul centralizat de aprovizionare cu caldura a fost conectat un sir de centrale termice raionale si ale intreprinderilor industriale.

In prezent responsabilul principal pentru transportul centralizat si distribuirea caldurii este Societatea pe actiuni (SA) "Termocom". In corespundere cu planul - business pe anul 2007 SA "Termocom" va livra in reteaua termica 1862 mii Gcal de caldura, dintre care cea proprie va constitui 26%, iar cea procurata - 74%, dintre care la CET-2 - 55 %.

Dat fiind faptul ca in procesul de cogenerare concomitent se produce si energie electrica si termica, iar randamentul de utilizare a resurselor energetice primare atinge valoarea 80-85% dupa tarifele stabilite de Agentia Nationala de Reglare in Energetica (ANRE) actualmente avem urmatoarele preturi la caldura procurata:

· de la CET-1 322,92 lei/Gcal,

· de la CET-2 241,11 lei/Gcal.

Dupa cum vedem, caldura produsa la CET-2 prin metoda de cogenerare este cea mai ieftina. Cantitatea totala de energie electrica livrata de aceasta centrala sistemului energetic va constitui 689,6 mln kWh, iar caldura vinduta SA "Termocom" - 1203 mii Gcal. Din acest volum de caldura "Termocomul" va distribui pentru plata 1020 mii Gcal. Consumul anual al gazelor naturale pentru producerea energiei electrice in corespundere cu normativele ANRE va constitui 202970000 m3. Consumul anual de gaze naturale pentru producerea caldurii la CET-2 va fi 114280000 m3. Consumul total anual al gazelor naturale la CET-2 va fi 317250000 m3. Daca cantitatile de energie electrica si caldura, livrata de CET-2, se vor produce la o centrala electrotermica de condensare si in cazane autonome de apartament atunci, dupa cum arata calculele, consumul total de gaze naturale va constitui 390655000 m3. Economia consumului de gaze naturale va fi egala cu 73,4 mln m3 sau 18,7%, iar la preturile actuale ale gazelor naturale la nivel 3 lei/m3 economia surselor financiare va fi de 220 mln lei. Prin urmare utilizind tehnologia de cogenerare la CET-2, Republica Moldova va cheltui cu 220 mln lei mai putin pentru procurarea gazelor naturale in comparatie cu producerea separata a energiei electrice si termice. Aceasta economie a gazelor naturale va reduce si emisiile de bioxid care vor constitui 144157 t CO2.


Sa calculam cit costa pentru populatie caldura produsa. Drept exemplu vom folosi calculele pentru incalzirea unui apartament din trei camere de locuit situat la etajul doi. Consumul anual de energie termica la temperatura de calcul a aerului ambiant egala cu 0,6oC va constitui 9 Gcal. Analiza arata ca componenta combustibilului in costul unei kilocalorii constituie 417 lei (la randamentul cazanului autonom egal 0.95 si pretul actual al gazelor naturale 3,17 lei/m3). La aceasta valoare trebuie plusate defalcarile de amortizare egale cu 1700 lei pe an si costul deservirii anuale a cazanului care este 450 lei pe an. In consecinta costul unei Gcal de caldura produse in "conditii de casa" va creste pina la 630 lei.

Cu timpul, din cauza majorarii costului de gaze naturale, in 2011, o Gcal de caldura va costa circa 850 lei, iar economia caldurii produse la CET-2 va atinge valoarea 250 ¸ 300 mln lei. Daca mai mentionam si faptul ca trecerea la aprovizionare autonoma cu caldura va cere si reconstructia sistemului municipal de transport al gazelor naturale, este evident ca aprovizionarea cu caldura pe principii de cogenerare este o necesitate economica inevitabila pentru municipiul nostru.

Asi dori sa atrag atentia asupra inrautatirii situatiei ecologice care va avea loc prin lichidarea sistemului centralizat cu caldura.

Calculele ne demonstreaza ca si in conditiile orasalui Chisinau, unde are loc o scadere esentiala a sarcinii termice, cogenerarea este o metoda efectiva de aprovizionare cu energie termica. Cred ca limitele de utilizare a ei trebuie destinse. Pentru aceasta centralele termice raionale, trebuie transformate in centrale electrotermice de termoficare. Transformarea centralelor termice raionale in centrale electrotermice mici va da posibilitatea de a reduce lungimea conductelor si pierderilor de caldura la transportul agentului termic, pina la valoarea 8-10 %.

Conservarea sistemului centralizat de aprovizionare cu caldura existent bazat pe cogenerare este dictata si de necesitatea de aparare sociala a paturii majoritare a orasului, care astazi nu poate trece la incalzire autonoma din cauza problemelor financiare. Cercetarile economistilor au aratat, ca din punct de vedere economic astazi isi pot permite incalzire economica nu mai mult de 20% din familii. Pentru informatie, la moment in orasul Chisinau se bucura de incalzire autonoma circa 7% din familii. Toate cele relatate dau posibilitatea de a conchide, ca aprovizionarea centralizata cu energie pe principiul de cogenerare are o perspectiva de lunga durata in orasul nostru.

Valentin MUSTEATA, membru-corespondent al Academiei de Stiinte a  Moldovei

http://www.moldova-suverana.md/