O nouă paradigmă a politicii agrare. Agricultura pentru dezvoltare

2007-11-29
 

La ultima şedinţă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. din 27 noiembrie curent, prezidată de acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., a fost pusă în discuţie o problemă de importanţă vitală pentru ţara noastră: Agricultura pentru dezvoltare – o nouă paradigmă a politicii agrare. Raportul la această temă a fost prezentat de cunoscutul exeget în economie, doctorul în ştiinţe Alexandru Muravschi, care a activat şi în structurile de stat. Ideea care a trecut prin raportul său şi ulterior prin alte luări de cuvînt ar putea fi formultă astfel – e timpul ca agricultura să fie tratată ca un sector foarte important, cu o pondere de 40,7% în structura generală a economiei naţionale, şi nu ca un domeniu care ne aduce doar pierderi şi multă-multă bătaie de cap. E adevărat, că astăzi contribuţia agriculturii la formarea Produsului Intern Brut (PIB) e de doar 15,1% - indicele anului trecut. Dar studierea experienţei altor state europene ne mărturiseşte că acest domeniu, în alte condiţii de valorificare a lui, ne-ar putea aduce şi profit, ne-ar asigura cu locuri de muncă şi un trai decent.

Creşterea sectorului agricol rămâne a fi lentă, extrem de modestă, a menţionat analistul Alexandru Muravschi: în ultimi cinci ani – ea a constituit 16%, în 2005 - numai 1%, iar în 2006 am înregistrat o reducere a producţiei cu 4,6%. Din această cauză în ultimii doi ani rata sărăciei în rîndul fermierilor şi angajaţilor din agricultură a fost în creştere.

Cît, bunăoară, constituie producţia medie recoltată la hectar în anul 2005? Din cele 6 state analizate - Moldova, Germania, Bulgaria, România, Ucraina şi Albania – la creşterea porumbului ne aflăm pe ultimul loc cu 32,6 chintale la hectar; la floarea soarelui şi la mere– de asemenea, pe ultimul loc – respectiv, cu 12 şi 47,8 chintale; la sfecla de zahăr acest indice e mai bun – suntem pe a treia poziţie cu 291,5 chintale la hectar; la struguri – pe locul patru - 36,9 chintale. Dar nu ne putem bucura prea mult, căci unele state au înregistrat performanţe în acest sens la care noi nici n-am visat. De exemplu, în Germania producţia medie recoltată la un hectar e de 2 ori mai mare, ca în Moldova, la mere, sfeclă de zahăr şi floarea soarelui; de trei ori mai înaltă - la porumb şi struguri. Iată şi rezervele noastre pe care trebuie să le valorificăm cu multă grijă şi atenţie.

Constrîngerile majore pentru agricultori constau în nivelul redus al investiţiilor; accesul limitat la resursele financiare; nivelul scăzut al calităţilor antreprenoriale şi profesionale ale majorităţii fermierilor şi managerilor întreprinderilor corporative; dimensiunile limitate ale pieţei interne şi exigenţele foarte mari pentru a pătrunde pe pieţele externe; standardele nearmonizate la cerinţele UE. În acest sens nominalizăm şi alte cauze care într-un fel sau altul frînează dezvoltarea agriculturii: a diminuat considerabil baza tehnico-materială şi financiară a instituţiilor de cercetări şi de învăţămînt superior din domeniu, activitatea lor nu este racordată la necesităţile sectorului real; vulnerabilitatea sectorului agricol la dezastrele naturale; deteriorarea infrastructurii de producere.

Raportorul Alexandru Muravschi a explicat de ce pledează personal pentru această paradigmă nouă a politicii agrare - Agricultura pentru dezvoltare. În opinia sa agricultura a fost, este şi, în viitorul apropiat, va rămîne sectorul principal al economiei Republicii Moldova. În acest sens agricultura dispune de funcţiile necesare pentru dezvoltare: activitatea economică; modul de viaţă tradiţional; prestator de servicii mediului ambiant. Totodată, piaţă produselor agroalimentare se află în creştere permanentă, iar tehnologiile noi pot contribui la sporirea esenţială a productivităţii şi eficacităţii agriculturii. Pentru a fi cît mai convingător savantul a analizat posibilele modele de dezvoltare a agriculturii în viitorul apropiat: conceptul protecţionist, conceptul liberal şi conceptul agriculturii durabile.

Al doilea raport cu tema Conceptul reformei sferei de cercetare-inovare din sectorul agroindustrial a fost prezentat de acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M., conducător al grupului de lucru al Guvernului. Materialul prezentat de la tribuna Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. conţinea o analiză situaţiei din domeniu şi a experienţei internaţionale în acest sens, propuneri de reformare a sferei cercetare-inovare şi de perfecţionare a mecanismului de finanţare a ştiinţei ramurale.

Acad. Teodor Furdui a descris situaţia deplorabilă din ştiinţa agricolă, apelînd, ca şi primul vorbitor, la cifre şi fapte. Bunăoară, la 1 ianuarie 2007, comparativ cu anul 1990, s-a înregistrat o reducere considerabilă cu 41, 8 % a numărului de cercetători din domeniu, inclusiv a celor cu grade ştiinţifice – cu 43, 5 %. Concomitent, se atestă o îmbătrînire esenţială a cercetătorilor ştiinţifici din instituţiile de profil: vîrsta medie a doctorilor habilitaţi este de 64,5 ani , a doctorilor în ştiinţă – 54,8 ani. În sectorul agroalimentar activează doar 59 de tineri cercetători cu vîrsta de pînă 35 de ani.

În ultimii 5 ani au fost susţinute doar 3 teze de doctor habilitat şi 15 teze de doctor în ştiinţe. S-a redus evident şi numărul de doctoranzi la specialităţile din sectorul agroalimentar. Sunt institute în care în această perioadă de timp n-au fost susţinute nici cîte o teză de doctor habilitat sau de doctor în ştiinţă.

Salariul redus şi neadecvat intensităţii muncii depuse, specificul activităţii legate de condiţiile climaterice, nivelul scăzut al pensiilor oamenilor de ştiinţă, neasigurarea cu spaţiu locativ sau loturi pentru construcţie individuală au condus la diminuarea atractivităţii profesiei de cercetător în sectorul agroalimentar. Reieşind din această problematica complexă au fost propuse o serie de măsuri, luate în dezbateri şi analizate de alţi vorbitori.

În încheiere ministrul agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco a făcut un bilanţ al acestor discuţii şi a mulţumit grupului de lucru al Guvernului şi celorlalţi savanţi pentru propunerile făcute, care toate în final se vor fructifica într-o concepţie bine structurată şi argumentată a reformării sferei ştiinţei şi inovării din sectorul agroindustrial. Realizarea acesteia, la rîndul ei, va contribui cu siguranţă la dezvoltarea agriculturii durabile, la care s-a referit cu amănunte Alexandru Muravschi.

Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. a luat act de Conceptul reformei sferei de cercetare-inovare din sectorul agroindustrial, a aprobat domeniile prioritare de activitate, optimizarea structurii instituţiilor ramurale şi crearea clusterilor ştiinţifico-practice. Grupul de lucru va generaliza propunerile şi obiecţiile făcute pe marginea acestui Concept, care va fi prezentat spre aprobare Guvernului.

Discuţiile de la şedinţa lărgită a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. s-a desfăşurat în contextul discuţiei proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova pentru anii 2008-2020.

Tatiana Rotaru,
Serviciul de presă al A.Ş.M.