Îmi face o deosebită plăcere morală din mai multe considerente să înserez în volumul de faţă unele sugestii despre colegul nostru, proaspăt înregimentat în rîndul octogenarilor. Altfel spus, membrul corespondent Anatol Ciobanu consemnează în acest miez de primăvară mai bine de aproape de 63 de ani din ziua când şi-a legat soarta sa cu cea a celei mai mari universităţi din Republica Moldova. La acest popas aniversar profesorul universitar a ajuns la ora unui bilanţ semnificativ de activitate didactică, ştiinţifică şi de organizare a procesului de educaţie şi cercetare în şcoala superioară.

Dar mai înti de toate pentru mine personal fostul coleg de serviciu de la universitate (dumnealui tot timpul la facultatea de filologie din 1956, iar eu din 1974 şi pînă în prezent - cadru didactic titular sau prin cumul la facultatea de chimie) este un mareşal în serviciu activ în oastea noastră naţională – limba română, demonstrănd calităţi deosebite de străjer neobosit al graiului matern. Luînd doctoratul la Alma mater şi postdoctoratul la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, sărbătoritul nostru a obţinut o pregătire temeinică în domeniul ştiinţelor filologice, dar şi a achiziţionat cunoştinţe vaste în cultură, sociologie, istorie neamului, limba latină şi alte domenii, ce constituie fundamentul spiritual al unui intelectual de primă mărime.

În termenul stabilit, în 1973 a susţinut teza de Doctor habilitat in filologie, în 1976 i se confer titlul de profesor universitar, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Acade¬miei de Ştiinţe a Moldovei la specialitatea gramatica limbii romane, lingvistică generală (contrastivă) şi sociolingvistică. Domeniul de cercetare cuprinde sintaxa (funcţională, transformaţională, contrastivă), lingvistica generală, cultivarea limbii, punctuaţia, limbile clasice (latina), se interesează constant de situaţia sociolingvistică in Republica Moldova, ş.a.

Rezultatele obţinute sunt reflectate în peste 600 de lucrări ştiinţifice, note, recenzii, articole pen¬tru enciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezentative fac parte lu¬crările: Părţile principale ale propoziţiei (1969); Probleme dificile de gramatică (1969); Să scri¬em şi să vorbim corect (1970); Синтаксис полусвязочных глаголов (in 2 vol., 1976, 1978); Sintaxa propoziţiei (1976); Sintaxa frazei (1984); Sintaxa şi semantica (Studiu de lingvis¬tică generală) (1987); Sintaxa (1987, in colab. şi red.); Limba maternă şi cultivarea ei (1988); Sin¬taxa practică (Cu elemente de analiză transformaţională) (1991); Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, in colab.); Lingua latina (1996, in colab.); Limba latină: Manual pentru cl. a XI-a (1999, in colab.); Punctuaţia limbii româ¬ne (2000); Mic dicţionar latin-român de expresii consacrate (2002, in colab.); Limba latină: Manu¬al pentru cl. a XII-a (2005, in colab.); Antologie filologică (2005, alc. şi coautor).

Graţie gradului înalt de pregătire profesională,a fost invitat cu prelegeri la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat „M. V. Lomono-sov” din Moscova, Institutul de Limbi Străine din Minsk, Universitatea Provence-Marseille-1 (Franţa), Universitatea de Stat din Cernăuţi ş.a.

Pentru noi, cei de la ştiinţele naturale, agricole, medicale şi exacte, octogenarul Anatol CIOBANU este mai înâi de toate un apărător consecvent al adevărului ştiinţific despre graiului matern şi un promotor activ. Şi-a făcut cu cinste meseria, la pupitrul catedrei, în lucrările ştiinţifice şi cele de cultivare a limbii, altoind dragostea de verbul matern la studenţi, cititori, radioascultători şi telespectatori.

În anii de renaştere naţională a luptat, cu vorba şi cu fapta, pentru adevărul ştiinţific şi istoric privind alfabetul latin, limba de stat şi unitatea lingvistică moldo-romană. Dar din 1992 cu mult tact şi bunăvoinţă ne cultivă în materie de bocabular şi cărturărie şi pe noi toţi, membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, angajaţii din instituţiile de cercetare şi auxiliare academice.

Limitându-ne la cele relatate mai sus, dragă colega îţi spunem activitate rodnică pe tărâmul filologiei, continuarea celor realizate cu aceeași dărnicie și excepţională capacitate de muncă în cercetare şi pregătirea cadrelor, dar şi tradiţionalul la mulţi ani cu sănătate şi întru toţi fericiţi: Vivat, crescat, floreat!

Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Academician Gheorghe DUCA