Directorul Institutului Cercetări Juridice și Politice al AȘM, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, a subliniat în deschiderea evenimentului că manifestările consacrate Drepturilor Omului (DO) capătă o încărcătură plină de semnificații, susținute cu argumente, cu constatări și evaluări doar grație implicării plenare a celor ce reprezintă societatea civilă, experților din cadrul acestor organizații, care, în comun cu cercetătorii din institutele academice, universități, susținuți de avocați și alți actori care se bucură de un grad suficient de independență, pot veni cu anumite concluzii și viziuni obiective și imparțiale. În acest context, directorul le-a mulțumit tuturor pentru participare, or, implicarea domniilor lor contribuie la îmbunătățirea exercitării acțiunilor privind respectarea drepturilor și libertății omului. „Ideea, că ființa umană posedă prin natura sa  anumite drepturi. S-a ivit în mintea omenească din cele mai străvechi timpuri, au fost redate în cuvinte strălucite, grație filosofiei istorice și jurisprudenței, în toate epocile ce au urmat, uneori, inspirându-se din învățăturile creștine, alteori, numai din lumina rațiunii”, a menționat profesorul, amintind de primul act juridic, Magna Charta Libertatum, semnat în anul 1215, de Regele Angliei Ioan fără de Ţară - unul dintre primele documente în care erau stipulate expresii importante, drepturi și libertăți, urmat de Habeas Corpus Act, apărut tot în Marea Britanie, consacrat în mare măsură dreptului la libertate. Directorul Cușnir a mai menționat și alte acte care au urmat, edificatoare în domeniul drepturilor și libertăților omului - Declarația Drepturilor de la 1689, din Anglia, Declarația de Independență a SUA din 1776, Declarația Franceză a Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789, actul fundamental care a marcat acest domeniu fiind, bineînțeles, Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO). „Bineînțeles, drepturile omului au evoluat și în spațiul românesc, impunându-se a fi remarcate acte importante precum: Pravila Mare sau de la Târgoviște (1452); Pravila de la Putna (1581); cea de la Bistrița (1618) și cea de la Galați și altele, care se referă la condiția juridică a persoanelor, la organizarea familiei, conținând și unele prevederi prin care se apără omul, onoarea și demnitatea sa. Un adevărat cod de legi constituie Cartea românească de învățătură de la Pravilile împărătești, adoptat în perioada domnitorului Vasile Lupu (1646), elaborat în limba românească, editat la Iași. Adevărat act de vocație juridică consacrat protecției omului în arealul românesc a constituit Codul Calimach, cunoscut și de Codica civilă a Moldovei (1817). În șirul actelor juridice se înscrie și Condica criminalicească (1852) a domnitorului Barbu Știrbei. După unirea Principatelor (24 ianuarie 1859) cadrul juridic românesc a cunoscut o nouă evoluție marcată de consolidarea protecției drepturilor și libertăților persoanei, prin codurile de legi adoptate: Codul civil Codul penal și Codul de procedură penală (1865)”, a specificat profesorul Cușnir. 

 

La deschiderea lucrărilor conferinței a participat vicepreședintele AȘM, acad. Ion Guceac. În numele conducerii AȘM a salutat prezența invitaților în incinta Forului științific suprem,  asigurând în disponibilitatea de a acorda tot sprijinul necesar în promovarea unor idei nobile ce țin de consacrarea și implementarea drepturilor omului și cetățeanului în Republica Moldova. „Nu este o noutate că în Republica Moldova, în ajunul zilei de 10 decembrie, se organizează diverse manifestări consacrate drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Noi, cei care facem parte din breasla juriștilor, care suntem captivați de fundamentarea științifică a normele juridice, condițiilor de interpretare și implementare a acestora, trebuie să fim mai sensibil la evenimentele care au loc în cadrul societății și să organizăm asemenea dezbateri nu numai în preajma unor sărbători sau a unor evenimente solemne, dar și atunci când societatea sau unii semeni ai noștri se confruntă cu încălcări grave ale dreptului și libertății fundamentale, consacrate atât în conținutul izvoarelor de drept internațional, cât și în legislația națională, inclusiv în textul Legii Fundamentale”, a subliniat vicepreședintele AȘM. Academicianul a remarcat și faptul că deceniile  parcurse după consacrarea independenței suveranității RM, situația ce a permis aderarea la cele mai importante documente internaționale în domeniul protecției drepturilor omului și cetățeanului, au oferit posibilitatea reală de a construi o practică națională. Totodată, profesorul a menționat că e necesar a conștientiza, că pe lângă faptul că „ne-am învățat să lustruim imaginea”, mai avem o serie de probleme care urmează a fi puse în agenda de lucru și să privim adevărul așa cum este, invocând în acest sens conținutul Raportului Avocatului Poporului privind situația în domeniul drepturilor omului pentru anul 2016, unde se constată că sunt încă multe lucruri de realizat, sunt restanțe și încălcări grave ale unor categorii de drepturi și libertăți fundamentale. „Avem aprecierea departe de a fi pozitivă din partea unor organisme internaționale cu preocupări în acest domeniu și lucrul acesta trebuie să ne mobilizeze ca să avem o atitudine și mai constructivă”, a spus vicepreședintele Guceac. Îndemnând la mobilizarea eforturilor, profesorul consideră că doar împreună se va contribui la asigurarea libertății fiecărui individ în parte, în condițiile unei societăți civile, pe care toți ne-o dorim să o avem în Republica Moldova.  

  

În contextul celor relatate, demnă de apreciat a fost poziția asociaților oștești, a  societății civile, implicit a Asociației Promo-LEX, care are o experiență vastă privind implicațiile sale în respectarea drepturilor și libertății persoanei atât în RM, cât și în raioanele din stânga Nistrului. Ion Manole, director executiv Promo-LEX și-a început discursul inaugural prin a mulțumi Academiei și altor parteneri care sunt alături în realizarea acestor activități și manifestă deschidere în colaborare și profesionalism în abordarea subiectelor ce țin de încălcarea drepturilor omului în RM, dar mai ales, în teritorii precum cel din stânga Nistrului. „Noțiunea de democrație și drepturile omului, în ultimul timp, își pierd din valoare și cred că în aceste condiții, colaborarea dintre sectorul neguvernamental și mediul academic este foarte important în vederea explicării acestor fenomene, dar și a găsirii unor soluții pentru a preveni degradarea lucrurilor în aceste aspecte”, a declarat expertul, precizând că Asociația Promo-Lex și-a concentrat activitățile în stânga Nistrului, în mare parte, în ultimii 15 ani, unde s-au reușit foarte mult activități, obținând și elaborând numeroase rapoarte tematice despre respectarea drepturilor omului, cercetări etc. Totodată, directorul Asociației susține că nu este corect să fie elaborate doar anumite rapoarte și să fie arătate niște cifre, pentru că în spatele fiecărei cifre există o dramă sau o suferință a unei ființe umane concrete. „Iată de ce abordarea noastră este ca soluționând un caz să prevenim repetarea altora. Prin acele cazuri, cu obținerea unor hotărâri sau cu mediatizarea lor, să obținem o reacție din partea autorităților, din partea actorilor internaționali, care trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește DO atunci când cei din societatea civilă, victimele strigă după ajutor și au nevoie de el. De aceea, nu trebuie ignorat rolul societății civile”, este de părere Ion Manole.

 

În cadrul sesiunii de deschidere a mai luat cuvântul dr. conf. Rodica Ciobanu, de la Facultatea de drept USM care a relatat despre agenda zilei anterioare, unde au demarat lucrările Conferinței, făcând o succintă trecere în revistă a subiectelor discutate. Reprezenta USM a menționat că prin abordarea problemelor pe care și le-au asumat pentru disțuție și-au dorit să fie cât mai apropae de mediul în care activează zi de zi, adică, de studenți, dorindu-și să formeze o generație educată în numele respectării DO. Cu regret, a spus conferențiarul, chiar dacă lucrează cu studenți de la Facultatea de drept, adesea se întâlnește cu o atitudine foarte nihilistă față de valorile juridice, viitorii juriști fiind pesimiști în ceea ce privește promovarea, cultivarea și respectarea DO.

 

Reprezentatntul Biroului Politici de Reintegrare al RM, Eugen Cara, a ținut să aprecieze munca depusă de către organizatori în vederea desfășurării acestui eveniment important pentru procesul de asigurare a DO în Republica Moldova. În intervenția sa, funcționarul de la Guvern a specificat, că în pofida dificultăților cu care ne confruntăm în acest domeniu, Biroul Politici de Reintegrare întreprinde mai multe acţiuni pozitive în vederea asigurării respectării drepturilor fundamentate ale omului în regiunea transnistreană. Printre acțiunile întreprinse în acest sens, oficialul a punctat:  sensibilizarea în mod constant a organismelor internaţionale relevante, partenerii internaţionali în procesul de negocieri, reprezentantul politic pentru reglementarea transnistreană Tiraspol, precum şi autorităţile naţionale cu competenţe în domeniu, solicitând elucidarea obiectivă a circumstanţelor cazurilor de lezare a drepturilor, întreprinderea acţiunilor procesuale necesare, identificarea soluţiilor echitabile şi restabilirea drepturilor inalienabile; organizarea de consultări cu reprezentanţii mediului asociativ şi autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi cu experţii internaţionali în domeniu, în vederea dezvoltării politicilor sectoriale, proiectelor, planurilor, promovării documentelor de politici şi perfecţionării cadrului legal întru asigurarea mijloacelor efective de protecţie a drepturilor omului în regiune; examinează şi soluţionează multiple petiţii, apeluri, demersuri, scrisori deschise şi interpelări, parvenite din partea persoanelor fizice, organizaţiilor nonguvernamentale, autorităţilor publice şi persoanelor cu funcţii de demnitate publică sau Abordate în cadrul orelor de primire în audienţă a cetăţenilor, cu referire la problematica lezării unor drepturi şi libertăţi individuale/ colective de către pretinsele structuri de la Tiraspol; monitorizează cazurile prin care a fost sesizat despre arestarea, privarea de libertate şi condamnarea ilegală a cetăţenilor R. Moldova/ străinilor de către structurile nerecunoscute din stânga Nistrului şi a sensibilității autorităţile de resort cu solicitarea de a întreprinde eforturile necesare pentru a restabili drepturile lezate ale acestora în conformitate cu prevederile legislației în vigoare; facilitează accesul liber la justiție al locuitorilor din regiune şi informează despre posibilitatea acordării asistenţei juridice garantate de stat, în mod gratuit etc. În contextul celor expuse, reprezentantul BPI a accentuat că soluţionarea problemelor existente în domeniul drepturilor omului din regiunea transnistreană va rămâne şi în continuare o prioritate pentru autoritățile constituționale, care vor depune eforturile necesare pentru elucidarea acestora.

           
Lucrările Conferinței ș-au ținut în continuare în cadrul a două paneluri: DO în regiunea transnistreană, moderat de dr.hab., prof. Valeriu Cușnir și  Ion Manole și  Asigurarea drepturilor omului în Republica Moldova, moderat de dr.  Viorel Berliba. Rapoartele și comunicările științifice au vizat subiecte, precum Statul de drept și supremația legii în RM prin prisma drepturilor fundamentale (dr. V. Berliba); Probleme ale dreptului la viața privată în regiunea transnistreană (nN. Hriplivîi); Incluziunea societății civile din stânga Nistrului în procesele de elaborare a politicilor publice ce vizează DO (V.Vieru); Lezarea drepturilor și libertăților cercetătorilor științifici prin amendarea Codului cu privire la știință și inovare al RM (dr.hab. V. Balmuș); Audierea martorilor la examinarea în fond a cauzei penale în contextul respectării dreptului la un proces echitabil (T. Osoianu) etc.

 

Sesiunea de comunicări științifice a fost urmată de o rundă de dezbateri, după care a fost dat citire unui proiect de rezoluție al Conferinței. Textul Rezoluției este în proces de elaborare și va fi remis imediat la finalizarea acestuia.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM