O profundă durere, un gol uriaș, o tristețe și imense regrete a lăsat dispariția fulgerătoare a distinsului om de știință, membru corespondent Ion Hăbășecu, doctor habilitat în științe tehnice, profesor universitar, savant cu renume în domeniul mecanizării agriculturii, fost director al Institutului de Tehnică Agricolă „Mecagro”, Laureat al Premiului Național în domeniul Științei și Tehnicii, Laureat al Medaliei de Aur „Inventator remarcabil” a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, deținător al titlului onorific „Om Emerit”.
La mitingul de doliu care s-a desfășurat la Academia de Științe a participat conducerea forului academic suprem, membrii Secției științe agricole, oficiali, colegi de la Universitatea Agrară de Stat, Universitatea Tehnică din Moldova, discipoli. Ce-i care i-au fost aproape, colegi, prieteni au venit, astăzi, 19 decembrie, într-o zi sfântă, când ne închinăm Sfântului Ierarh Nicolae, să-i aducă un ultim omagiu și să exprime compasiunea pentru cei îndoliați, care de astăzi vor trebui sa învețe a trăi deja fără cel care le-a fost coleg, soț, tată, bunel.
„Nu mai este printre noi acel care a fost o flamură a științei noastre din Republica Moldova, cel care a creat o școală, cel care a fost profesor universitar, membru al AȘM, Ion Hăbășescu”, a menționat în deschiderea mitingului de doliu acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Secției științe agrare a AȘM, subliniind că Secția, Biroul Secției, membru permanent a căruia a fost m.c. Hăbășescu, își apleacă capul în memoria acestui ilustru savant. Inovator, inventator, savant, creator de o serie întreagă de noi mecanisme, aparate, mașini, făcea tot ce era posibil să fie alături de colegi, căuta permanent soluții de a implementa rezultatele cercetărilor colegilor. Îl iubeau toți, pentru că avea o atitudine respectuoasă, înalt civică și era un om de o rară cumsecădenie. Deși nu poți înșirui toate meritele acestui ilustru savant, Secția și toți cei care l-au cunoscut și au activat împreună, vor rămâne mereu recunoscători pentru tot ce a lăsat luminos pentru ei această personalitate – un exemplu de Om.
Condoleanțe familiei îndoliate și profundul regret, pe care îl încearcă în aceste clipe de despărțire de un om foarte respectat, un mare savant, inginer tehnolog, un adevărat patriot al științei, al ingineriei, al Academiei, a transmis președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. „A fost tot timpul alături de noi, de membri Academiei, de cercetătorii din țară în cele mai grele și complicate timpuri. Atunci când Academia și știința din Republica Moldova erau în momente de răstriște, m.c. Hăbășescu a avut o voce, a avut un cuvânt de spus”, a menționat președintele AȘM. Din păcate, a constat academicianul, trăim niște vremuri foarte controversate, morala în societate nu este adecvată așteptărilor noastre, majoritatea dintre noi fiind educați altfel, într-o morală cu speranță, într-o curățenie față de om, de societate, fașă de lucru care-l face. „Trecem prin etape foarte complicate, din punct de vedere psihologic, și iată profesorul Hăbășescu a fost una din țintele acestei stări neadecvate ale societății. Ne pare foarte rău de ceea ce s-a întâmplat, dar s-a întâmplat pentru că nu a fost auzit. Ne pare rău și pentru faptul că propunerile și recomandările pe care le-a făcut regretatul Ion Hăbășescu nu au fost auzite. Nu știu dacă mai găsim, astăzi, între noi o personalitate ca acad. Hăbășescu. De aceea, consider, că pierderea este foarte mare. La toate acestea, președintele Duca a mai expus și alte regrete care ar trebui să indemne la reflecție. „Noi l-am pierdut atunci când nu a mai fost director, atunci când a fost marginalizat în activitatea institutului, iar acum l-am pierdut cu totul”, a spus cu tristețe președintele Duca. Totodată, Domnia Sa a remarcat că, mai ales în ultima perioadă, săptămânal, practic, Academia își ia rămas bun de la un savant, rector, profesor, exprimând marele regret ca plecarea lor ar trebui să schimbe atitudinea față de oameni. „Să avem o atitudine mai bună, creștinească, să încercăm și să începem a respecta ceea ce este bun la om și să lăsăm ca greșelile și păcatele să le ierte Dumnezeu”, a mai spus președintele, adresându-se către cei care vin să-i urmeze calea: să păstreze mereu numele acestui mare om și savant, să-i mențină vie și luminoasă memoria pentru viitoarele generații, ca un exemplu de atitudine față de știință, inovare și chiar față de viață și cel mai potrivit în acest sens ar fi ca Institutului Tehnic Agricol „Mecagro” să poarte numele m.c. Ion Hăbășescu.
Toți suntem interimari în fața timpului, avea să spună colegul și prietenul regretatului profesor, acad. Vasile Micu. Nu-i veni să creadă când a auzit trista veste și s-a gândit, dacă nu ar fi mai bine, de a-i spune lucrurile meritate și de a-l prețui pe om atunci când el așteptă aprecierile noastre. „Nu ar strica să-i prețuim pe cei care mai fac ceva, că el a făcut, a trăit, a muncit și a creat pentru noi. Și va trăi atât timp cât toate aceste creații a dl acad. Hăbășescu vor fi utilizate. Să-l pomenim, ca un exemplu de a fi pe lumea aceasta. Să-l ținem minte și să-i urmăm exemplu”, a mai spus acad. Micu.
Profundul regret a fost exprimat și de către directorul Institutului Tehnic Agricol „Mecagro”, dr. Igor Pasat, care a menționat că s-a stins din viața un om de știință cu renume mondial, un inginer remarcabil, un inginer cu capacități excepționale, omul care, pe parcursul a 27 de ani, a stat în fruntea Institutului Tehnic Agricol „Mecagro”, cel care a reușit să conducă această corăbioară prin vâltoarea reformelor sociale, politice și economice a memorabililor ani 90. În pofida tuturor dificultățile și presiunilor timpului, a reușit să păstreze un colectiv unic, cu specialiști înalt calificați. Mai mult, sub conducerea m.c. Hăbășescu, institutul a devenit instituția de bază în domeniu mecanizării agriculturii în țara noastră. A fost decorat cu peste 100 de medalii de aur și argint la diferite expoziții, foruri științifice naționale și internaționale, a fost permanent în fruntea activităților inovaționale ale institutului. Este autor a 98 de brevete de invenții, din cele 392 deținute de institut, a publicat cca. 200 lucrări științifice. A fost ca un tată pentru discipoli și ca un frate pentru colegi. „Colectivul institutului nostru a suferit o colosală pierdere în persoana dl Hăbășescu. Odihniți-vă în pace, dl academician. Veți rămâne mereu în memoria noastră, un exemplu de exigență în știință, înalt profesionalism, onestitate și omenie”, a menționat directorul Pasat.
A fost un om de o bunătate rară, un om al dragostei, un mentor bun pentru noi toți de la institut. „Venind la institut, a contribuit foarte mult ca dintr-un institut de proiectări să devină un institut de cercetări, cu contribuția esențială în dezvoltarea economiei naționale. A fost un om de o principialitate deosebită, însăși moartea lui mărturisește despre aceasta. Ne rămâne să respectăm acele principii umane, de care s-a condus dl Hăbășescu, să-i urmărim pilda și să mergem înainte”, a spus cu lacrimi în ochi dr.hab., prof. Valerian Cerempei, coleg și prieten.
Întotdeauna atunci când pierzi un om e foarte dureros și trist, însă atunci când acest om este dascălul tău, este aceea persoană care în clipele grele ți-a pus umărul, care te-a îndrumat și ți-a arătat ce trebuie să faci ca să devii ceea ce ești, durerea este mult mai mare”, a menționat prof. univ., Grigore Marian, care, împreună cu acad. Hăbășescu au pregătit, au atestat și au dat economiei naționale sute de specialiști de înaltă calificare în acest important domeniu al țării. A fost un om bun, un om care a meritat ca toată lumea să-și exprime respectul și amabilitatea. Regretă mult faptul că la amurgul vieții sale, tocmai când trebuia să trăiască liniștit să se bucure de aceea ce a făcut, a plecat plin de tristeți. Profesorul și bunul său prieten i-a îndemnat pe toți să-și reevalueze prioritățile și valorile, să știe că urmează viața de apoi și că mormântul nu e strașnic, e strașnică viața de mai pe urmă.
La tristul eveniment a fost prezent Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dl Ion Parii. Deși nu l-a cunoscut personal, a avut ocazia, în cadrul unei vizite de lucru la Institutul „Mecagro”, să vadă cu ochii săi urmele foarte adânci lăsate de m.c. Ion Hăbășescu, care a stat aproape trei decenii la cârma acestei instituții importante pentru ramura de bază a economiei țării – agricultura. Anii se duc, se schimbă generații, dar istoria, lucrurile frumoase, nu pot să se șteargă din memoria noastră, a spus demnitarul, rugându-l pe ca bunul Dumnezeu și Sfântul Nicolae de astăzi să-i găsească un loc aparte și de cinste regretatului savant și om.
„Pentru noi astăzi este zi de doliu. A plecat în veșnicie un mare savant, un om de o rară cumsecădenie, a plecat m.c. Ion Hăbășescu”, a spus vicedirectorul pentru știință al Tehnic Agricol „Mecagro”, dr. hab., Petru Iliev. Fiind în fruntea instituției, prof. Hăbășescu a știut să valorifice și să materializeze toate realizările elaborate, spre invidia multora. Nu trebuie să ne supărăm pe Domnul că ni l-a luat pe acest mare savant, dar să-i mulțumim că ni l-a dat și am avut ce învăța de la el, a spus îndurerat colegul.
Chiar dacă încercăm să vorbim de moarte detașat, de parcă nu ne-a urmări pe noi toți, ea vine, vine pe neașteptate și face regula ei. Așa l-a luat pe m.c. Ion Hăbășecu, tocmai când urma să-și trăiască amurgul vieții în liniște și împlinire. A plecat un savant care avea imaginea unui Om plin de culoare. A plecat o personalitate care s-a făcut remarcat prin profesionalism, echilibru și concizie. A plecat un fost director de instituție care a integrat un colectiv de specialiști și a creat o bază sigura a unei ramuri atât de importante a economiei noastre.
Poate și faptul că spunem „fost” într-un mod mai altfel decât ar fi trebuit spus, i-a adunat micile dureri, altădată poate neînsemnate și l-au răpus, grăbindu-i nemeritat de repede finalul pământesc. Suferea mai mult decât lăsa să se vadă.
Să-i cinstim memoria și să-i arătăm tot respectul cuvenit.
Dumnezeu să-l ierte și să-l urce în veșnica lui Împărăție.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
|
