Evenimentul a fost organizat de Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juridice și Politice, în parteneriat cu Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău, Universitatea București, Facultatea de Drept, Asociația „Promo-Lex”. Potrivit organizatorilor, obiectivul major al conferinței este revigorarea memoriei istorice, revenind, prin demersurile științifice, rapoartele și comunicările prezentate, la evenimentele, împrejurările de atunci, depănându-le de la distanța celor 100 de ani și de a pune, totodată, în discuții subiecte care țin de unificarea sistemului de drept al României întregite. Conferința nu este o manifestare cu conotație de PR public sau politic, au specificat organizatori, ci un lucru firesc, necesar și important, și asta pentru că la distanță de un centenar, istoria trebuie să se revanșeze prin adevărul juridic, istoric. Și cine dacă nu oamenii de știință să vină cu o analiză pertinentă a  multitudinii de lucrări, scrieri, documente din arhive lăsate de înaintașii noștri încă la 1918, dar și ulterior.

 

Înainte de a trece la realizarea agendei de lucru s-a fost ținut un minut de reculegere în memoria a două personalități remarcabile pentru știința juridică și sociologică din România și Republica Moldova - membrul corespondent al Academiei Române, Ion Dogaru, unul din pilonii științei juridice românești, profesor, Facultatea de drept a Universității din Craiova, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei și membrul corespondent al AȘM, Andrei Timuș, Institutul Cercetări Juridice și Politice al AȘM, părintele fondator al sociologiei în R. Moldova.

 

Elevii de la Liceul de creativitate și inventică „Prometeu”, au interpretat pentru distinsul public un cântec patriotic pe versurile directorului instituției, dr. Aurelian Silvestru, „Îndemn la Unire”, conducător, Veaceslav Adam. Simbolică această intrare a copiilor, care reprezintă viitorul nostru, trăind prezentul, dar luând aminte, totodată, de sacrificiul și curajul înaintașilor noștri atunci, la 1918, ei fiind și cei care, cu siguranță, vor găsi răspunsurile relevante în favoarea istoriei.           

Conferința și-a început lucrările cu adresarea cuvintelor de salut din partea directorilor, rectorilor, decanilor instituțiilor organizatoare, dar și a președintelui AȘM, acad. Gheorghe Duca, Academia fiind și gazda evenimentului.

„Istoria nu poate fi rescrisă, dar în istorie au loc evenimente care pot fi explicate și argumentate. Celebrarea Centenarului Marii Uniri este un lucru firesc, necesar și semnificativ, or, acest act prin măreția sa, caracterul său integrator și edificator, a marcat profund memoria noastră istorică, memorie, care, după cum ne convingem, a supraviețuit în timp, în ciuda tuturor corectărilor, falsurilor și manipulărilor la care a fost și mai este supusă”, a menționat directorul Institutului de  Cercetări Juridice și Politice, dr.hab. prof. Valeriu Cușnir, subliniind totodată că, conferința este și un bun prilej de a aduce un elogiu înaintașilor noștri, care, prin muncă asiduă și lupta de sacrificii, au contribuit la împlinirea Marelui Act, la întregirea națiunii și afirmarea statului român.

 

În mesajul său de salut, adresat participanților la for, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a remarcat că, Conferință se înscrie într-o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova și România, îndeosebi, pentru comunitatea oamenilor de știință din acest spațiu comun, eveniment premergător sesiunii științifice a Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, consacrată Centenarului Marii Uniri, care va avea loc la Chișinău. „Actul Marii Uniri, adoptat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, reprezintă un eveniment cu o interpretare multiplă, în dependența de spectrul științelor aplicate. În acest context, interpretarea și înțelegerea însemnătății juridice a acestui eveniment este extrem de importantă, fiindcă înțelegând trecutul, putem construi corect prezentul și înțelege vectorul de dezvoltare al viitorului. Iar jurisprudența sau știința juridică ne ajută să înțelegem acea voință sau acțiune socială care a fost îmbrăcată în documentul însemnat pentru istoria noastră comună”, a punctat președintele AȘM. Din această perspectivă, în calitate de observator, președintele Duca s-a arătat bucuros să cunoască importanța juridică a Actului Marii Uniri, dar și subtilitățile intrinseci ale adoptării acestuia, mulțumind instituțiilor care au organizat acest eveniment important.

 

Mulțumirea și aprecierea conducerii Academiei de Științe s-a materializat și prin acordarea unor distincții academice reprezentanților domeniului, care au contribuit la dezvoltarea științei juridice. Medalia „Dimitrie Cantemir” a fost oferită dr.hab., prof. Elena Aramă de la USM, iar Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” - prof. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului Cercetări Juridice „Acad. A. Rădulescu” al Academiei Române și dr. Mihai Tașcă, cerc. coord. la Institutul Cercetări Juridice și Politice al AȘM.

 

De asemenea, prestigioasa distincție academică, Medalia „Dimitrie Cantemir”, i-a fost conferită academicianului Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM, care își marchează aniversarea chiar în această zi. Președintele AȘM le-a adresat tuturor felicitări și a dorit succes lucrărilor Conferinței.

 

Mesaje de salut au adresat și prof. univ., dr.hab. Gheorghe Ciocanu, rector al USM, acad. Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chişinău, prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Sergiu Băieșu, decanul Facultății de Drept, Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. Flavius Antoniu Baias, decanul Facultății de Drept, Universitatea București, prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, Facultatea de Drept, Universitatea București, decanul de vârstă al Conferinței, dar și fiul locotenentului Iosif Volonciu, care la 1 decembrie 1918 se afla printre participanții la Marea Unire de la Alba-Iulia.                       
           

Rectorul USM, prof. Gheorghe Ciocanu, a menționat că pentru Republica Moldova și România anul 2018 are o semnificație specială. Marea Unire a fost și va rămâne un eveniment deosebit în evoluția țării românești, a fost și va rămâne cea mai memorabilă pagină în istoria neamului nostru. „Ne bucură faptul că la acest Centenar avem o sărbătoare nu doar cu o acoperire festivă, ci și cu un conținut educațional, cultural și științific, mai ales că aici, în Republica Moldova nu toate lecțiile din istoria neamului românesc au fost însușite. Mâine vom fi văzuți și apreciați, dacă astăzi vom păstra și vom pricepe inteligent acest tezaur al neamului nostru”, a declarat rectorul Ciocanu, mulțumind pentru această unire care se produce, aici, în Republica Moldova. Și dacă este actuală înfrățirea, „să înfrățiți școlile științifice pentru a promova adevăratele valori în domeniul juridic de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai declarat rectorul USM.   

„Evenimentul de astăzi se înscrie în suita de manifestări de generic pentru ceea ce înseamnă cercetarea chestiunii Basarabiei, readucerea în actualitate a unor probleme de istorie, de drept și de ce nu și din sfera cercetării politicului privind drepturile unui teritoriu răpit, anexat la 1812, reocupat și ocupat la 1940-1944”, a subliniat în cuvântul său inaugural directorul ICR, Chișinău, acad. Valeriu Matei. Domnia Sa a precizat faptul că generația basarabeană a Marii Uniri a avut juriști de excepție, predecesorii celor prezenți, amintindu-l în context pe cel mai mare mecenat pe care l-au avut românii, Vasile Stroiescu, un excelent jurist cu studii europene care aduce și o contribuție deosebită la organizarea științei juridice, precum și Constantin Stere, dar și marii cărturari cu științe juridice și istorice - Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan ș.a. Directorul ICR a dorit succese în activitatea conferinței, în relevarea acestei game de probleme, mulțumind partenerilor pentru organizarea cu succes a evenimentului.         

La rândul său, prof. univ. dr. Mircea Duțu a subliniat că în mod semnificativ, conferinţa de astăzi, având ca temă Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc este prima manifestare care reuneşte sub această temă comunitatea academică românească de pe ambele maluri ale Prutului și are loc nu la Bucureşti, ci la Chişinău. Totodată, profesorul bucureștean a ținut să remarce și faptul că printr-o coincidenţă pe care numai istoria o poate potrivi şi o are a explica, marcarea Centenarului Marii Uniri din perspectiva Dreptului are loc la Chişinău, aici, unde a început, în anul de glorie 1918, „seria celor trei acte juridice majore de autodeterminare şi unire cu Ţara ale: Basarabiei (la 27 martie/9 aprilie), Bucovinei (15 noiembrie/28 noiembrie) şi Transilvaniei (18 noiembrie/1 decembrie), în cadrul primului veritabil congres al reprezentanţilor ştiinţei juridice din România, Republica Moldova şi altor ţinuturi locuite de români şi cu o temă pe măsură: Revenirea Basarabiei în spaţiul juridic românesc”. Profesorul Duțu a precizat că astfel definit evenimentul şi conturate semnificaţiile sale, rostul lui ne apare mai limpede şi de o importanţă extraordinară - acela de a evoca reperele trecutului, a le transforma în fundamente ale continuităţii şi, mai ales, a reflecta profund asupra prezentului, în special, a viitorului problemei abordate şi a acţiona în consecinţă.

 

Decanul Facultății de Drept, USM, prof. univ. dr. Sergiu Băieșu a subliniat că manifestarea este mai mult decât o conferință, această are o semnificație deosebită, iar începutul conferinței cu acei copilași a făcut să găsească cu greu cuvintele ca să redea starea sufletească pe care o încercă și, probabil, nu doar Domnia Sa. „Ține de obligația noastră să vorbim despre identitatea noastră, să ne aducem aminte și să vorbim despre faptele mărețe ale înaintașilor noștri. Eu cred că trebuie să transmitem tinerii generații despre ceea ce s-a întâmplat în acest spațiu basarabian, trebuie să lecturăm din arhivă unele hotărâri care ne vorbesc că băștinașii noștri erau pedepsiți pentru îndrăzneala de a-și cânta în limba română doinele. Suntem obligați să ne aducem aminte de marele personalități care au vorbit și au făcut multe fapte pentru neamul nostru”, a punctat decanul Băieșu.  

   

„Vă mulțumesc pentru faptul că ne-ați prilejuit să participăm la o astfel de manifestare patriotică. Această conferință aniversară, organizată la 100 de ani de Unire este un act de patriotism”, a spus prof. univ. dr. Flavius Antoniu Baias, decanul Facultății de Drept, Universitatea București. Decanul a dorit succes manifestări, fiind convins că aceasta nu este altceva, decât o verigă din lungul șir de manifestări care debutează acum pe 27 martie 2018.   

       

În luarea sa de cuvânt, decanul de vârstă al Conferinței, prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, Facultatea de Drept, Universitatea București, jurist teoretician, care conferențiază aproape șapte decenii, dintr-un total venerabil de 91 de ani,  a mărturisit că l-a impresionat deosebit de mult citind în genericul evenimentului Revenirea Basarabiei, iar cuvântul revenirea l-a cutremurat efectiv. „E prima dată când văd o noțiune mai energică, mai bărbătească, trebuie să se întâmple ceva, eu simt că ceasul istoriei merge și ticăie, însă pentru cine, vom vedea. Deci, această revenire înseamnă un moment foarte important”, a remarcat distinsul profesor bucureștean, prorocind ca viitorul așteptat să fie cât mai apropiat și să fie chemat și Domnia Sa atunci.

 

Evenimentul a continuat cu prezentarea comunicărilor științifice, structurate în patru sesiuni.

 

Lucrările conferinței vor continua a doua zi, la 23 martie, la Universitatea de Stat din Moldova în cadrul a două sesiuni.

 

Rapoartele vor fi urmate de discuții finale, după care va fi adoptată Rezoluția Conferinței.

 

Evenimentul a inclus și lansarea a două lucrări: „Basarabia – pământ românesc”, Antologie, vol, I, autor, dr. Mihai Tașcă și „Dreptul românesc în Basarabia”, autor Andrei Rădulescu, cu o postfață de prof. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.

Menționăm și faptul că la sfârșitul zilei, prof. univ. dr. hab. Valeriu Cușnir, directorul Institutului de Cercetari Juridice și Politice, Mircea Duțu, prof. univ. dr., directorul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Române, Flavius Antoniu Baias, prof. univ. dr. decanul Facultății de Drept, Universitatea București, au fost invitații emisiunii în direct „Punctul pe azi”, realizată de Vasile Munteanu la postul TVR Moldova, partener media al Conferinței.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM