Au trecut două luni și aproape două săptămâni de la producerea incendiului din 20 aprilie 2018, care a afectat blocul din strada Academiei, nr. 1, unde sunt amplasate patru institute de cercetare - Institutul de Zoologie (director, acad. Ion Toderaș), Microbiologie și Biotehnologie (director, acad. Valeriu Rudic), Ecologie și Geografie (director, m.c. Maria Nedealcov), Fiziologie și Sanocreatologie (director, dr. Valentina Ciochină). Că e un termen mare sau mic, am spune că e relativ, dar raportat la situația existentă în care s-a pomenit blocul, două luni ar părea un termen destul de măricel. Care e situația la ora actuală, ce acțiuni au fost realizate din cele care nu suportau amânare, ce fac cercetătorii, cum se descurcă, cine le-a venit în ajutor…? Dacă a doua zi după incendiu, se spunea că blocul e într-o situație dezastruoasă, trebuie de remarcat că acum dezastrul s-a instalat cu adevărat în laboratoare. Cine-i de vină? Desigur natura, fenomenele meteorologice, care, de obicei, iau mereu omul prin surprindere. S-a adeverit, din păcate, temerea cea mai mare a directorului Institutului de Zoologie, care este și gestionarul blocului și care bătea alarma încă atunci la aversele de ploaie prognozate de meteorologi. Averse? Atunci. Acum natura s-a dezlănțuit, iar ploile torențiale din ultima perioadă au făcut ravagii în zeci de birouri, preponderent etajele patru și trei și asta pentru că până acum nu s-au făcut lucrări de reparație a acoperișului, de altfel, aceasta fiind una din solicitările primordiale ale administratorilor blocului, care anticipau un eventual pericol și distrugeri de proporții în cazul unor ploi.
O mână de ajutor a venit de la Ministerul Apărării, urmare a unui demers al directorului Ion Toderaș către conducerea instituției de forță, inițiativă sugerată, de altfel, de colegul director al Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”, dr.hab. Constantin Manolache și căruia îi mulțumește. În ziua de 29 iunie, am găsit un grup din vreo 10 militari care lucrau pe acoperișul blocului afectat. Tinerii, ghidați de directorul adjunct la Institutul de Zoologie, dl Alexandru Pihtovnicov, efectuau lucrări de evacuare a rămășițelor incendiului, pentru a identifica și repara instalațiile de evacuare a apei de pe acoperiș.
E greu de descris totuși situația în care se află laboratoarele de la etajele patru și trei. Că ploua afara sau în încăpere, aproape că nu făceai mare diferență. Echipamentele din birouri, utilaje, tehnica era acoperită cu peliculă, iar cu halatele cercetătorilor erau învelite mai ales aparatele scumpe, pentru ca să nu transpire de la peliculă. Pe post de recipiente pentru a aduna apa care curgea de peste tot, erau folosite mai toate obiectele din birouri - eprubete, căldări, sticle, ghiveciuri, acvarii, dar și lighene, cratițe… Colaboratorii au adus de acasă mai tot ce e necesar pentru a strânge apa și pentru a diminua pe cât e posibil pericolul.
M.c. Elena Zubcov, şef al Laboratorului de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie de la Institutul de Zoologie a mărturisit că a venit cu soțul și au strâns aproape toată noaptea apa din laboratorul, unde se află practic cel mai scump echipament din institut, obținut din proiecte. „Am făcut tot ce ne-a stat în puteri ca să protejăm acest echipament nou, deoarece acesta coastă mai scump decât acoperișul blocului și este donat de organizațiile europene. Aici avem echipament donat de elvețieni, care, de asemenea, este foarte scump. În aceste două încăperi este concentrat echipamentul foarte scump, care necesită condiții speciale și când a început ploaia m-am gândit, în primul rând, la aceste două birouri. Acum pereții trebuie uscați, nu putem lucra la cromatografie cu pereții umezi. Facem tot posibilul să nu apară mucegaiul. Tocmai terminasem de șters pereții ca sa-i protejăm de ciupercă și iată o altă ploaie a dat peste noi. Parcă ne luptăm cu morile de vânt”, a spus disperată m.c. Elena Zubcov.
Într-o situație jalnică se află și Colecția de agenți parazitari, o colecție foarte prețioasă, unică chiar, care datează cu anul 1961, practic, anul fondării Academiei de Științe a Moldovei. Potrivit dr. hab., Dumitru Erhan, cercetător în Laboratorul de Parazitologie și Hermitologie, aceștia sunt agenți parazitari de la specii de animale, pești, dar și de la plante. Pericolul ca această să fie distrusă este foarte mare, dat fiind că apa se prelinge pe pereți, unde este plasată în cutii întreaga colecție. Tencuiala cade de pe pereți, iar podul este îmbibat cu apă și stă să cadă în orice clipă. Conștientizând care este prețul acestei colecții, cercetătorii s-au mobilizat și fac tot ce le stă în puteri pentru a o păstra, or, pierderile nu pot fi apreciate economic.
Dezastru și în Muzeul de Entomologie al institutului, unde se află colecţia de insecte care are mai mult de jumătate de secol. Pentru a salva colecția, cercetătorii din laborator au improvizat un tavan suspendat din peliculă, cu o scurgere către geam. În Muzeul institutului podeaua s-a ridicat de umezeala excesivă, iar acolo unde este linoleum, exista pericolul de mucegai, deși încăperile se aerisesc continuu. E greu de descris situația în care se află și Sala de protocol, care era o mândrie a institutului, apropo, reparată și amenajată tot din proiecte europene.
Cel mai afectat de pierderile înregistrate și la fel de neputincios în fața intemperiilor era însă directorul Institutului, acad. Ion Toderaș, în responsabilitatea căruia se află nu doar edificiul, dar și potențialul uman. Cu regret, a spus directorul, până acum nu s-a întreprins practic nimic, banii pentru repararea acoperișului așa și nu au venit, ploile, după cum vedeți, nu au întârziat să vină și lupta cu morile de vânt continuă. Cercetătorii și personalul auxiliar al celor patru institute din bloc au făcut tot ce au putut până acum cu forțe proprii, mobilizându-și chiar și familiile, dar este necesar ajutor mult mai consistent, promis de altfel de autorități.
Potrivit directorului, instituțiile abilitate, începând de la avizare, expertizare etc., pasează responsabilitatea de la una la alta, întrucât dosarul este încă la Procuratura Generală, motivând că nu pot fi întreprinse careva măsuri, astfel încât cercul s-a închis. După prima ploaie, din 23 iunie, angajații spun că apa în birourile de la etajul patru era până la genunchi. S-a mobilizat întreg colectivul, angajații au lucrat până aproape de dimineață. „Am reușit să salvăm echipamentul cel mai scump și să micșorăm prejudiciile care puteau fi. În Laboratorul de Biologie Moleculară, echipamentul se estimează la suma de peste 8 milioane de lei, iar în Laboratorul de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, la peste 30 mln de lei. Deci, dacă inițial prejudiciul a fost estimat la 6,8 milioane lei pentru repararea acoperișului, doar pentru echipament respectiv pierderile ar fi fost de câteva zeci de ori mai mare”, a spus acad. Toderaș.
Directorul a mai spus că, acum două săptămâni, a solicitat o întrevedere cu prim-ministrul, dar și cu responsabili de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Demersurile au fost înregistrate, doar că întâlniri până acum așa și nu a avut loc. În schimb, la ședința Comisiei Situații Excepționale, convocată recent, nu a fost invitat nimeni de la institut. Situația se agravează cu atât mai mult cu cât, acum, după aceste ploi, au fost inundate 59 de birouri. Temerea este că, drept consecință, se va dezvolta ciuperca, iar suma pentru reparații o depășește acum cu mult pe cea estimată pentru repararea acoperișului. Acest bloc, spune directorul, practic, va fi distrus și nu va fi distrus de ploaie și foc, dar de indiferență.
Și pentru că a înțeles că banii care urmau să fie alocați nu vor veni în curând, colectivul a decis să continue cu forțele proprii lichidarea consecințelor. În acest sens, se lucrează asupra restabilirii sistemului vechi de evacuare a apei, anterior fiind unul de evacuare prin canale de scurgere. Pentru aceasta însă este nevoie de personal instruit, echipați corespunzător. Academicianul spune că vor fi efectuate toate lucrările necesare de reparaţie atât pe acoperiș, cât și cele ce vizează securitatea muncii în laboratoare. Directorul Ion Toderaș a ținut să mulțumească, în acest sens, Ministerului Apărării, în special colonelului Mihail Bucliș, locțiitor șef Marele Stat Major, care a dat curs solicitării și a trimis ajutor atât de necesar în aceste momente.
În numele directorilor celor 4 institute și colectivelor acestora care activează în bloc, acad. Ion Toderaș se adresează respectuos factorilor de decizie ai Republicii Moldova, să urgenteze procesul de alocare a banilor. Să identifice sursele necesare pentru a restabili acoperișul blocului de bilogie. „Cele 6 milioane nu vor avea nici o valoare, în comparație cu pericolul distrugerii echipamentului care este de peste 30 milioane lei, fără de care noi nu vom putea face nimic. Mai mult, acesta nu poate să fie evacuat și nici nu avem dreptul să o facem, este nevoie de spațiu și montaj special și nu poate fi folosit în alte proiecte”, a punctat directorul, specificând în context, că din cele 23 de proiecte câștigate, două sunt ale Institutului de Zoologie, finanțate de Uniunea Europeană, iar în situația în care utilajul nu va fi păstrat corespunzător, institutul riscă să-și piardă credibilitatea în fața organizațiilor finanțatoare europene.
„Acum, în urma acestor încercări grele prin care au trecut institutele, am făcut concluzia că, pentru noi nu este atât de periculos nici focul, nici apa. Cele mai periculoase sunt indiferența și birocrația noastră națională”, a conchis cu ochii în lacrimi, plin de deznădejde și de neputință directorul Ion Toderaș.
Amintim că incendiul a izbucnit pe acoperişul Institutului de Zoologie, la 20 aprilie 2018. Focul a afectat trei mii de metri pătraţi din acoperiş. Potrivit expertizelor specializate, suma prejudiciului se ridică la 6, 8 mln lei.
Galerie foto
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|
