La şedinţă au fost prezenți reprezentanți ai mediului academic și universitar, Legislativului și Executivului, ai misiunilor diplomatice, oameni de cultură și artă. Invitatul special la ședința festivă au fost membrul titular al Academiei Române, Eugen Simion, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, critic și istoric literar, reputat om de ştiinţă, intelectual distins care a susținut o prelegere publică, în cadrul Lecturilor academice, cu genericul „Cultura Națională și provocările globalizării”. Evenimentul a fost organizat de Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, cu participarea Institutului de Filologie Română „B.P. Hașdeu”.

 

Festivitatea a fost inaugurată de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. Evenimentul a început cu intonarea imnurilor Republicii Moldova și României, precum și imnul Academiei de Științe a Moldovei. Președintele AȘM a salutat prezența academicienilor Maya Simionescu și Florin Filip, m.c. al Academiei Române, Mircea Martin, directorul Muzeului Literaturii Române, Ioan Cristescu, președintele Senatului Universității din Oradea, profesorul Sorin Curilă și profesorul David, directorul Institutului de Cardiologie din Iași, membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, profesor Grigore Tinică, primarul comunei Dumbrăveni, Ion Pavăl și secretarul comunei, Mihai Chiriac, directorul Editurii „Junimea”, alți oaspeți din România, cercetători științifici, primari. De asemenea, acad. Duca a salutat profesorii și elevii de la Liceele „Aristotel”, „Prometeu”, „Adrian Păunescu”, Liceul din Cimișlia, precum și conducătorii unei instituții de creații din Republica Moldova.   

 

Cu prilejul Sărbătorii, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a adresat un mesaj de felicitare în care a menționat: „Sărbătoarea Națională „Ziua Limbii Române” are pentru noi o semnificație specială, potențată de sacrificiul generațiilor de scriitori şi intelectuali, dar și de oameni de rând pentru a păstra vie identitatea lingvistică românească. Istoria Basarabiei ne arată cum a dăinuit spiritul poporului şi caracterul lui național, susținute fiind de eforturile înaintaşilor noştri pentru transformarea în realitate a dreptului de a vorbi în și despre limba română”. Făcând o retrospectivă, președintele AȘM a ținut să amintească, că în 1996, Adunarea Generală a Academiei de Ştiințe a Moldovei, prin declarația sa, a confirmat: „opinia știinţifică argumentată de specialiștii filologi din Republică și de peste hotare, declară, că denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română. Chimistul Ion Vatamanu, matematicianul Petru Șoltan, maestrul-academician Eugen Doga şi mulți alții au fost alături de filologii Silviu Berejan, Dumitru Matcovschi, Nicolae Corlăteanu, Anatol Ciobanu, Mihai Dolgan, care au argumentat romanitatea limbii noastre și dreptul ei incontestabil de a se numi română. De atunci încoace, poziția Academiei de Ştiințe a rămas fermă şi univocă. Mult mai târziu, abia în anul 2013, Curtea Constituțională a consolidat blocul constituțional al ţării cu acest adevăr”. Totodată, președintele Duca a exprimat regretul că, în acest interval de timp, nu au fost create condiții prielnice pentru creșterea limbii române în acest spaţiu istoric. Discuții în contradictoriu asupra denumirea limbii, lipsa factorilor sociali care să favorizeze încetățenirea şi afirmarea ei drept instrument de coeziune națională au dus mai degrabă la degradare decât dezvoltare, îmbogățire. „Anul acesta, în Contextul Centenarului Marii Uniri, Sărbătoarea Națională „Ziua Limbii Române” capătă o și mai mare valoare simbolică. Limba română este cea mai importantă realizare spirituală a neamului românesc, garantul nostru etnic și cultural, reazemul nostru ontologic. Asta avea în vedere Nichita Stănescu, când scria: „Patria mea este Limba Română”. Limba ne adună pe toți de aici şi de dincolo de Prut, legitimându-ne unitatea de neam”, se arată în mesajul președintelui Duca. (Mesajul de felicitare integral).
 

În contextul Sărbătorii Naționale „Ziua Limbii Române”, un cuvânt de salut a adresat și președintele Academiei Române, academician Ioan-Aurel Pop. (Mesajul de felicitare integral).

 

„E într-adevăr o sărbătoare a spiritului românesc și înainte de orice vreau să vă felicit de Ziua Limbii Române, ziua limbii comune. Mulțumesc pentru invitația făcută de președintele Academiei de Științe a Moldovei de a vorbi astăzi ceva ce este în legătură cu limba română”, și-a început discursul acad. Eugen Simion. Domnia Sa s-a gândit să ducă însă mai departe efectele limbii române și a dorit să vorbească despre raporturile dintre cultura națională și provocările globalizării, raporturile dintre limba națională, cultura națională și globalism, un proces care, „vrem sau nu vrem, ne cuprinde, ne responsabilizează și ne creează mari probleme”. Acad. Simion nu a venit cu mâna goală la colegii și prietenii de la Chișinău, ci cu o parte din cele peste 200 de volume fundamentale, publicate prin intermediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care este sub egida Academiei Române. Colecția „Opere fundamentale” este coordonată de acad. Eugen Simion și cuprinde clasicii literaturii române în ediții integrale, științifice și critice.

 

De ce limba și de ce ne felicităm toți, se întreabă acad. Simion. Și tot Domnia Sa răspunde: „Este o zi a limbii române. Întâi ați ales-o dumneavoastră, basarabienii, și ați avut dreptate aici, și după aceea ne-am revenit și noi rapid. De aceea, astăzi, în toată țara, în toată romanitatea, acolo unde se vorbește această limbă, există manifestări de susținere, de simpatie a acestei limbi. Limba este primul indice-simbol al unei identități naționale. Unii dintre poeții dumneavoastră au scris - ai o limbă, ai o identitate, ai o națiune, ai o patrie. Primul semn al unei identități naționale este limba, de aceea națiunile cultivate au grijă de limbă”.

 

Acad. Eugen Simion a mărturisit că și-a ales subiectul dat, „fiindcă este o temă cea mai importantă a lumii europene în ziua de astăzi și, poate, a întregii planete a noastre, pentru că noi am intrat în procesul globalismului, proces pe care l-a declanșat emergența tehnologiilor de vârstă. Internetul ne-a unit, ne unifică într-un anumit sens, internetul are un limbaj comun, care ne unește și face să putem comunica mai repede între noi și să primim fapte și să avem descoperiri”. Savantul a împărtășit și o idee care îl frământă de ceva timp. Se consideră un român european, un român scriitor sau critic literar care-și iubește limba, dar nu vrea să rămână închis într-un localism îngust. În context, omul de știință a invocat și două complexe ale românilor și anume - complexul identității, a localismului nostru și complexul internaționalismului, adică frica noastră de a nu rămâne în urma Europei. Iar ca să nu se întâmple ca globalismul are de gând să producă unificarea noastră, uniformizarea culturilor, acad. Eugen Simion a sugerat că trebuie să avem grijă să ne cultivăm ogorul nostru, să avem grijă de limba noastră, să ne facem dicționarele noastre, să nu ne văităm și să contestăm această limbă, să fugim din ea. „Vă felicit încă odată și vă urăm să înflorească limba românească”, și-a încheiat discursul acad. Eugen Simion.

 

Cele 220 volume din colecția „Opere Fundamentale” au fost prezentate de acad. Maya Simionescu, președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă. Domnia Sa a exprimat marea bucurie de a prezenta Colecția de Pleiade, ce cuprinde ediții critice integrale din clasicii literaturii române, de la cronicarii moldoveni și munteni până la clasicii modernității și neomodernității noastre. Având această misiune plăcută, acad. Maya Simionescu a relatat câte puțin din istoria acestei Colecții de Opere Fundamentale ale literaturii Române – un Pleiade Românesc. Ca orice proiect științific, a apărut cu o idee, idee mare, generoasă, dificilă, dar splendidă. Ideea de a realizării o colecție a scriitorilor literaturii române, a scriitorilor care fac literatura română a pornit de foarte multă vreme, cam în 1970. Și cum ideea era prea curajoasă și dificilă pentru acele timpuri, rămâne în hibernare până în anii 1999, când Eugen Simion găsește oameni care înțeleg importanța proiectului, astfel încât la 15 ianuarie 2000, apar primele 3 volume dedicate lui Eminescu și pentru Eminescu. Președintele Fundației a adus mulțumiri oamenilor sensibili la cultură care au sprijinit publicarea a câte un autor sau doi, de multe ori din sfera lor geografică sau din sfera lor sentimentală. „Este un sentiment special să-i vezi adunați alături în rafturile bibliotecii pe Eminescu, Arghezi, Slavici, Caragiale, Vinea, Cioran, Topârceanu, Cantemir, Ghica, ieri a văzut lumina tiparului Vasile Pârvan”, a mărturisit savantul”.

 

Cu titlu special, acad. Maya Simionescu a remarcat: „Cultura și sora ei știința sunt activități scumpe, dar IN-cultura și NE-știința sunt cu mult mai scumpe, iar națiile care nu au grijă de ele vor plăti greu în timp. Să fim atenți să nu ne aflăm printre ele”, precizând că cele 220 de volume din Colecția „Opere Fundamentale” sunt o dovadă, o speranță că noi ne respectăm scriitorii. Acad. Maya Simionescu a exprimat bucuria de a se afla de Ziua Limbii Române împreună cu toți marii noștri scriitori, creatori de limbă, creatori de frumos, creatori de amintiri și povești, care îți umplu sufletul și care fac ca viața să pară suportabilă.         

 

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul dl Ion Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Bianca și Paul Cernat, critici literari, dl Marian Mărgărit, primarul comunei Boldu, România, prof.univ.dr. Sorin Curilă, președintele Senatului Universității din Oradea, prof. Teodor David, vicepreședintele Vatra Românească, filiala Bihor ș.a.

 

Acad. Florin Filip, membru de onoare al AȘM, a făcut o prezentare despre limba română și societatea informațională, un proiect realizat în colaborare cu dr. Igor Cojocaru, directorul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale.          

Evenimentul dedicat Limbii Române a inclus și lansarea a două lucrări: Eugen Simion, Proza lui Mihai Eminescu, 2018 și Mihai Cimpoi, Modelul de existenţă Eugen Simion, 2018.

 

„M-ați răsfățat. Cartea aceasta a dlui Cimpoi despre mine îmi place. Aveți un mare curaj, ce vor zice dușmanii mei…?”, a spus la finele manifestării culturale acad. Eugen Simion, mulțumind, în primul rând președintelui AȘM pentru invitația de a susține o prelegere academică, celor două academii au făcut din Domnia Sa astăzi o vedetă, prietenului său Mihai Cimpoi, dar și tuturor celor prezenți care au venit să sărbătorească împreună Limba Română.

 

Sărbătoarea Limbii Române la Academia de Științe a Moldovei a finalizat cu intonarea„Omagiu Academiei”, compus de academicianul Eugen Doga.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM