La eveniment au participat reprezentanți ai Legislativului, Ministerului Culturii și Cercetării, mediului academic universitar, cercetători din cadrul Academiei Române, Filialele Iași, Cluj Napoca și București. Academia de Științe a Moldovei a fost reprezentată de Secretarul științific general al AȘM, dr.hab. Aurelia Hanganu.

 

Lucrările Colocviului au fost inaugurate de director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, dr.hab. Vasile Bahanaru, care a salutat participanții la for, în special, oaspeții de peste Prut, dar și reprezentanții conducerii țării care au răspuns invitației de a fi alături la un eveniment de cultură, dedicat Centenarului Unirii. „Sigur că pentru o mare parte a românilor este o mare sărbătoare acest eveniment, întrucât trăiesc în țară împlinită, însă o parte dintre noi, în special bucovinenii și basarabienii suntem la capitolul festiv, dar nu și realizare”, a menționat directorul Bahnaru.          

„Gândindu-mă la filologie și la conferința care se află astăzi la a XII-a ediție, mă gândeam în același timp că filologia, prin interesul pe care-l suscită tinerii generații, se află cam la o margine de țară, cam la o margine de prestigiu academic, dar care se află în același timp în mijlocul esenței. Or, filologii prin contribuția lor de zi cu zi, prin sfaturile pe care le dau dezinteresat și public și deschis, au contribuit la crearea unei intelectualități de neam, la crearea unei anumite ținute, inclusiv lingvistice aici, în spațiul dintre Prut și Nistru”, a spus în cuvântul său de salut Secretarul științific general al AȘM, dr.hab. Aurelia Hanganu. Domnia Sa a ținut să specifice că această ediție în An Centenar a făcut-o să-și amintească de unii dintre colegii filologi care, modești, așa cum au fost și în condiții de vitrege în care au activat, și-au lăsat amprenta pe care o recunosc și acum specialiștii din orice domeniu, făcând referire în context la acad. Nicolae Corlăteanu, care rămâne în conștiința noastră ca un specialist adevărat în ceea ce privește latina vulgară, reputatul Nicolae Raievschi, care rămâne în picioare cu dicționarul etimologic, la m.c. Anatol Ciobanu, profesorul model, care a oscilat între semantică și sintaxă, pe de o parte și romanistică, limbă română și civilizație latină pe de altă parte, precum și literații care au contribuit prin texte, luări de cuvânt, critici care le-au adus ca această parte de cultură, de știință, de filologie aici, în Republica Moldova, să se dezvolte chiar în ritmurile în care ea s-a dezvoltat. În același timp, dr. hab. Aurelia Hanganu a reflectat asupra faptului că filologii sunt cei care și-au asumat riscul intelectualității, sunt cei care și-au asumat riscul de a gândi, de a scrie, de a spune lucrurile în așa fel ca să dăinuie peste veacuri. „Această ediție este și ea la fel o ocazie de comunicare, de emitere a ideilor, o ocazie de sărbătorire a domeniului în care activați și a limbii române pe care o folosiți în forma cea mai frumoasă și pe care o cultivați și altor în același fel”, a conchis Secretarul științific general, urând succes participanților, în speranța revederii și la alte ediții ale conferinței Filologia modernă.     

 

Cu un mesaj de salut și de apreciere din partea Parlamentului Republicii, la inaugurarea lucrărilor Colocviului a fost prezentă dna Ala Popescu, Secretar General al Parlamentului RM. Pentru merite deosebite în dezvoltarea științei lingvistice, Legislativul a venit cu câteva aprecieri, iar prima apreciere s-a îndreptat către acad. Mihai Cimpoi, căruia i s-a conferit „Medalia Democrației”. De asemenea, Parlamentul a acordat Diploma de Gradul I dlui Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, profesor universitar, director al Institutului de Filologie Română „B. P. Hașdeu”, pentru contribuție considerabilă la dezvoltarea științei literare și lingvistice în RM. De asemenea, pentru realizări deosebite în activitatea didactică și de cercetare, Diploma de Gradul I i s-a acordat dr.hab. Alexandru Burlacu, dr.hab. Elena Constantinovici, dr. Grigore Botezatu, cercetători științifici principali la Institutul de Filologie Română „B. P. Hașdeu”.

 

Secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, dr. Elena Belei a exprimat onoarea de a saluta distinsa audiență, dar și oaspeții țării noastre, veniți la acest frumos eveniment, dedicat Centenarului. În acest sens, oficialul a remarcat că o astfel de întrunire între cercetătorii lingviști în incinta AȘM, vine să reconfirme că adevăratele fapte eroice se fac zi de zi, atunci când vorbim frumos, când cultivăm altora modul de a vorbi și scrie frumos românește, dar și „atunci când perpetuăm în timp și depășim toate greutățile prin care trec românii, atunci când ne reconfirmăm identitatea și încălcăm Constituția, atunci când manifestăm curaj și adoptăm hotărâri, atunci când scriem în legi și hotărâri de Guvern și în acte instituționale Limba Română, atunci când îl pomenim de fiecare dată pe Bogdan Petriceicu Hașdeu și constatăm că, probabil, a fost un mare jurist și un remarcabil om politic, datorită caracterelor științifice pe care le-a manifestat ca un veritabil lingvist”. La finele intervenției sale, demnitarul a urat succes evenimentului care a devenit tradiție, exprimând disponibilitatea de a veni și la alte ediții. „Să aveți o conferință prodigioasă, comunicarea face minuni, iar dacă ea este făcută într-o limbă savuroasă română, cred că minunile sunt minunate, succese”, a declarat la finele intervenției sale demnitarul.     

      

A urmat Sesiunea de comunicări în plen, moderată de dr. conf. cerc. Nina Corcinschi, director adjunct al Institutului de Filologie Română „B.P. Hașdeu”. Cu referire la genericul ediției curente a Colocviului, dr. conf. cerc. Nina Corcinschi a spus că acesta estefiresc în contextul Centenarului și acest moment istoric aniversar este un bun prilej de a reflecta asupra vectorilor de continuitate și evoluție, a moștenirii filologice românești, de a discuta despre ce se întâmplă astăzi cu patrimoniul nostru lingvistic, literar, folcloric, cultural în contextul globalizării, proceselor de integrare europeană. Iar pentru a da amploare și eficiență acestui dialog, acestor discuții, au fost invitate filialele Academiei Române din Iași - Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Cluj Napoca - Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, București - Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan ‒ Alexandru Rosetti”, pentru a fi parteneri ai evenimentului.

 

Reiterând importanța genericului conferinței, acad. Mihai Cimpoi, eminescolog, critic și istoric literar, a precizat că acesta se înscrie organic în contextul Centenarului Marii Uniri și prezența cercetătorilor, profesorilor de la institutele de același profil din România și Republica Moldova face dovada faptului că se răspunde unui imperativ pe care-l lansa încă Eminescu prin 1870, aproape 150 de ani în urmă „că în Unire e tăria”. „Deci, iată că noi răspundem și acestui imperativ, unindu-ne forțele academice, societatea noastră academică. Academia Română și Academia de Științe a Moldovei s-au adunat într-un mare simpozion care a avut, de asemenea, ca temă Centenarul Marii Uniri cu o prezența impresionantă din partea Academiei Române. Continuăm această colaborare și este bine că institutele de același profil colaborează, participă la simpozioane comune, se publică culegeri tematice, articole atât în presa noastră academică, cât și presa academică din România. E bine că la acest simpozion este cuprinsă întreaga sferă filologică - teoria literaturii, istoria literaturii române, folcloristice etc. 

 

Totodată, acad. Cimpoi a mulțumit Parlamentului pentru distincția „Meritul Democrației” acordată, în cadrul acestei manifestări științifice, fapt ce îl onorează. „Mie îmi pare bine că modesta mea activitate care s-a concretizat în mai mult de 70 de cărți și 3000 de articole este observată și de conducerea republicii. Am avut un exemplu concret și în cazul Congresului Mondial al Eminescologilor, când am avut acceptul prim-ministrului Pavel Filip ca acest eveniment să se desfășoare sub înaltul său patronaj. A fost o susținere nu doar morală, dar și materială. Am înțeles că a ceastă distincția i-a fost acordată și acad. Nicolae Dabija și acad. Eugen Doga, astfel încât se înțelege că, cultura trebuie ajutată, cultura se face pe baze de principii obștești și când suntem susținuți la nivel de minister, guvern, parlament ne bucură acest fapt și ne încurajează”, a remarcat omul de cultură.   

Dr. Veronica Ana Vlasin, cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Cluj-Napoca a mărturisit că participă pentru prima dată la colocviul respectiv, organizat la Academia de Științe a Moldovei în dorința de a crea legături cu colegii din Republica Moldova, de a stabili contacte, de a participa la proiectele comune, dacă va exista această posibilitate. În comunicarea sa, cercetătoarea de la Cluj a vorbit despre contribuția clujeană în geolingvistica românească. „Este bine cunoscut faptul că Institutul de Lingvistică din Cluj-Napoca este urmașul Muzeului Limbii Române care a fost înființat aproape 100 de ani, în 1919. Pentru noi urmează un moment festiv odată ce este Centenarul Marii Uniri, iar anul viitor vom sărbători 100 de ani de la înființarea muzeului. Geografia lingvistică este una din direcțiile fundamentale de cercetare la Cluj-Napoca și comunicarea mea s-a centrat exact pe acest bilanț al cercetării în domeniul geolingvisticii, respectiv volumele de atlase lingvistice publicate în această perioadă”, a menționat dr. Veronica Ana Vlasin, în speranța de a se revedea și la Cluj cu colegii de la Chișinău în cadrul manifestărilor științifice organizate acolo.

 

În cadrul sesiunii în plen au mai prezentat comunicări Eugen Munteanu, dr., Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Iaşi, Despre limba română intr-un document german din secolul al XVII1-lea; Vasile Bahnaru, dr. hab., Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, Chişinău, Treptele calvarului limbii române în Basarabia postbelică Ligia Tudurachi, dr., Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj, Moduri ale „enunţării colective” în cenaclul „Sburătorul”; Cosmin Borza, dr., Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca, Cealaltă Europă. Literaturile străine ale populiştilor români (1890-1916; Ioana Repciuc, dr., Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Iaşi, Tradiţii fără graniţe. Imaginarul etnic al migranţilor moldoveni din perspectiva transnaționalismului.

 

După sesiunea în plen, participanții și-au continua activitatea în cadrul a șase ateliere tematice: Istoria limbii, dialectologiei și sociolingvistică; Lexicologie, terminologie și onomastică; Pragmatică și stilistică; Literatura română în dialog european și universal prin valori, personalități, interrelații; Teorii contemporane în știința textului și Patrimoniul cultural imaterial al Arhivelor de Folclor; Literatura română: moștenire și continuitate.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM