La eveniment au participat reprezentanți ai mediului științific din Republica Moldova și Ucraina, Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, reprezentanți ai Ambasadei Ucrainei și diasporei ucrainene, precum și corpului diplomatic al României, Ungariei,acreditat în Republica Moldova, mass-media, societății civile.

 

„Această manifestare este consacrată unor pagini triste din istoria popoarelor noastre -Holodomorul din Ucraina în 1932-1933. Să nu uităm însă că în perioada interbelică, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a făcut parte din Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și o parte din conaționalii noștri au avut de suferit în acel timp și foametea organizată în 1946-1947 în Moldova din partea dreaptă Nistrului, fapt care și-a găsit elucidare în numeroase memorii istorice”, a menționat în deschiderea evenimentului dr.hab. Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, moderator al manifestării. Domnia Sa a precizat că manifestarea științifică respectivă ține anume de evocarea acelor pagini triste din istoria acestor două popoare, iar oamenii ar trebui să știe, să înțeleagă și să explice că a fost o crimă împotriva propriilor popoare, că acele acțiuni au fost organizate în mod premeditat. Profesorul Victor Juc a exprimat certitudinea că și în Moldova este necesar ca foametea organizată în 1945-1946 să fie considerată genocid împotriva propriului popor. Autoritățile locale în acel timp, după cum povestesc cei care au avut de suferit, inclusiv părinții Domniei Sale, au măturat practic toate podurile, tot ce s-a putut lua pentru ca oamenii să nu aibă cu ce supraviețui, fiind marcați până în ziua de azi. „Cred eu că autoritățile Moldovei trebuie să adopte o decizie pentru a declara foametea din 1946 ca genocid împotriva propriului popor. Dar să nu uităm că în perioada interbelică, conaționalii noștri au făcut parte din RSSU și au avut și ei de suferit în 1932-1933”, a conchis expertul. Totodată, vicedirectorul Juc a specificat că ICJPS,împreună cu Ambasada Ucrainei în RM au inițiat o tradiție foarte bună de a organiza,o dată la jumătate de an,conferințe științifice internaționale pe varii probleme ce țin de istoria și contemporanitatea popoarelor Republicii Moldova și Ucrainei.

 

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Hnatyshyn, aținut să mulțumească conducerii Academiei de Științe și ICJPS pentru colaborare și, în primul rând, pentru organizarea conferinței respective, tema Holodomorul-ui fiind una actuală, or, Holodomorul este considerat cu adevărat o crimă împotriva umanității. Subliniind importanța și scopul conferinței, care este de a informa societatea și noua generație despre Holodomorul, Excelența Sa a remarcat necesitatea de a indica factorii istorici, realitatea, valoarea creștinismului, în contextul acelei tragice perioade. Totodată, Ambasadorul a prezentat și o comunicare intitulată  „Holodomorul – genocidul poporului ucrainean”, în care a subliniat că Holodomorul din 1932-1933 este un capitol cumplit al istoriei, foametea de atunci, având acum denumirea științifică de genocid. Cel mai important lucru acum este să păstrăm memoria celor care au avut de suferit în urma acelor groaznice timpuri, a spus Excelența Sa. Și chiar dacă acum nu pot fi pedepsiți cei care au organizat cu premeditare acea foamete, important este să se cunoască acest capitol întunecat al istoriei, dar și ce consecințe groaznice comporta acest teribil episod din istoria ucrainenilor.  „Consider că este important să ținem minte despre este Holodomorul din 1932-1933. Această memorie este revanșa noastră pentru milioanele de oameni morți. Amintirea despre ei ne face mai puternici”, a declarat diplomatul, rugând pe cei prezenți să țină un minut de reculegere în memoria jertfelor Holodomorului. Totodată, Ambasadorul a remarcat că la 11 noiembrie toată lumea civilizată marchează 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, un război în care au murit milioane de oameni. „Noi ne-am pierdut independența. Pentru zeci de ani, soarta Ucrainei a fost în mâinile regimului bolșevic, consecințele acestuia fiind distrugerea a tot ce era ucrainean”, a menționat diplomatul.

 

Veronica Arpinte, Comunitatea Femeilor Ucrainene din Republica Moldova, a spus că este important să cunoaștem istoria ca să construim un viitor frumos, bazat pe adevăr, pentru noi și pentru copiii noștri, să nu dăm uitării ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă de groază, obiectivul evenimentului fiind anume de a vorbi despre aceste evenimente. „Este necesar ca și tinerii să știe mai mult despre ceea ce s-a întâmplat cu poporul nostru. Este important să comemorăm și victimele acestor evenimente pentru că jertfa lor nu trebuie să fie uitată”, a menționat Dna Arpinte.

 

Deși consideră o sarcină greu de îndeplinit de a reda tema foametei în Moldova în anii 1946-1947, în doar 15 minute, doctorul în științe istorice, Anatol Țăranu a menționat că trebuie să îngenunchem în fața poporului ucrainean, pentru că s-au putut ridica la așa un nivel, la care nu toți pot,atunci când vorbim de demnitatea națională. „Atunci când ucrainenii au reușit să demonstreze lumii întregi și să arate că ceea ce s-a întâmplat cu poporul acestei țări în 1932-1933 este un genocid, acesta este adevărat model și pentru ați oameni care trăiau în închisoarea care se numea Uniunea Sovietică”, a punctat istoricul.       

 

În cadrul conferinței, participanții au analizat evenimentele tragice din istoria acestor două popoare, evidențiind circumstanțele, cauzele și consecințele genocidului, îndreptat împotriva cetățenilor sovietici,prin înfometarea a milioane de oameni - femei, bărbați, copii și vârstnici care au murit în chinuri groaznice.

 

Foametea ucraineană (1932-1933 și 1946-1947), cunoscută și ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, numărul oficial de mori fiind estimat oficial la 4 mln de oameni. Prin Holodomor se înțeleg strict evenimentele care au afectat teritoriile locuite de etnicii ucraineni. Foametea din Ucraina a fost recunoscută drept un genocid pe plan mondial de către 14 state, printre care SUA, Canada, Marea Britania, Estonia, Argentina, Australia, Italia, Ungaria, etc., iar 63 de țări au susținut la ONU introducerea termenului de „Holodomor” în dicționarul politic internațional.

 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM